La nivelul Uniunii Europene a fost lansată o inițiativă cetățenească prin care se cere Comisiei Europene să ia măsuri pentru protejarea rezervelor de apă ale Europei. Inițiatorii demersului, al căror reprezentant este din România, îndeamnă Executivul de la Bruxelles să transforme apa într-o prioritate strategică și să ridice reziliența ei la același nivel de prioritate cu decarbonizarea. Europa resimte din ce în ce mai mult impactul crizei globale a apei, confruntându-se cu secete și inundații care compromit calitatea apei și accesul la apă potabilă sigură. La nivelul Europei, România a fost printre cele mai afectate țări de secetă, țara noastră fiind lovită în ultimii cinci ani de o secetă extremă.
Europa se confruntă cu un deficit notabil în ceea ce privește eficiența apei în diverse sectoare, inclusiv infrastructurile de aprovizionare, procesele de producție și modelele de consum, punând în pericol competitivitatea europeană din cauza riscurilor de întrerupere a alimentării cu apă, potrivit inițiativei cetățenești.
Considerat anterior de la sine înțeles, accesul la apă devine acum incert. Aproximativ 10 milioane de oameni din Europa nu au acces la apă potabilă sigură, în timp ce, la nivel global, cantitatea de apă potabilă disponibilă este insuficientă pentru a satisface toate nevoile
Agricultura, cel mai mare utilizator de apă, este afectată în mod special de deficitul de apă, subliniind urgența unei societăți inteligente din punct de vedere al apei, care să sprijine fermierii noștri și să necesite măsuri proactive din partea industriilor.
Cele 7 obiective ale inițiativei
Conform inițiatorilor, Comisia Europeană ar trebui să ia următoarele măsuri pentru a asigura protejarea surselor de apă dulce:
Citește pe Antena3.ro
Un bărbat și-a înscenat moartea ca să vadă câți oameni vin la înmormântare. La crematoriu le-a provocat un șoc celor prezenți
-Să pledeze pentru un plan de acțiune strategic și global privind apa în Europa, precum și pentru dezvoltarea și aplicarea unor politici duale și complementare în toate domeniile de activitate ale UE, așa cum se solicită în Declarația pentru un Pact albastru European;
-Să considere apa ca pe o prioritate strategică de sine stătătoare în cadrul UE și să pună nevoia de a dezvolta reziliență la stresul hidric pe picior de egalitate cu nevoia de decarbonizare;
-Reducerea semnificativă a amprentei de apă a tuturor segmentelor societății și să sublinieze nevoia unei schimbări de paradigmă la nivel european pentru a proteja apa curată, în interesul cetățenilor, al întreprinderilor, al fermierilor și al ecosistemelor;
-Să ducă la accelerarea tranziției către o industrie și o agricultură circulare și eficiente din punctul de vedere al consumului de apă, pentru a asigura competitivitatea prin promovarea unor soluții inovatoare precum instrumentele digitale, recuperarea resurselor, infrastructura hibridă verde-gri, soluțiile bazate pe natură și instrumentele de guvernanță favorabile incluziunii;
-Să asigure dezvoltarea unor competențe adecvate pentru o economie care să utilizeze înțelept apa, pentru păstrarea locurilor de muncă existente și pentru crearea de noi locuri de muncă pentru lucrători;
-Să promoveze buna administrare și interconectarea cu mediile acvatice și să sprijine eforturile de refacere și protecție;
-Să garanteze dreptul fiecărui om la apă curată și sigură și la salubritate și să asigure refacerea și protejarea ecosistemelor și a biodiversității.
România, afectată grav de secetă
România este deja afectată: în sudul ţării, seceta e tot mai frecventă. Studiile estimează că, până în 2050, debitul râurilor din ţara noastră ar putea scădea cu o treime. În Oltenia, deşertificarea devine o realitate, iar regiunea riscă să devină „Sahara României”. Precipitațiile extrem de reduse din ultimii ani au dus chiar la scăderea nivelului pânzei freatice în multe zone, ceea ce afectează foarte grav, în special, zona rurală. La nivel național, media precipitațiilor a fost de sub 50% în anul agricol 2024-2025 față de media multianuală națională. În zona de sud a României, unde avem o medie multianuală de 550 de litri de apă pe metru pătrat, în ultimii 5 ani nu am avut mai mult de 240-260 de litri pe metru pătrat/an. De asemenea, în zona de vest, unde aveam o medie de 800 de litri, chiar și mai mare, am avut sub 300-400 de litri.
Obligațiile Comisiei Europene
Comisia Europeană a decis înregistrarea acestui demers, iar acum inițiatorii ei au la dispoziție un an de zile pentru a strânge un milion de semnături pentru susținerea ei. În cazul în care acest lucru se va realiza, Comisia va analiza oportunitatea aplicării măsurilor solicitate și dacă le va găsi oportune ar putea prezenta, în temeiul articolului 192 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), o propunere de act juridic.
