Blocul Național Sindical explică de ce România ar fi rămas cu 1,7 miliarde de euro din contractele de achiziții militare, dar banii au fost pierduți de Guvern, din cauza neglijenței. Este vorba despre neaplicarea clauzei de tip ,,offset”. Reprezentanții Executivului nu doar că au uitat de această clauză, dar nici măcar nu au răspuns unei scrisori deschise pe care a transmis-o BNS în luna iulie, pentru a le explica ce ar trebui să facă în legătură cu oportunitatea ratată. Singurul minister care a răspuns (după o lună) a fost MApN, dar numai pentru a confirma pierderea. Suma este de aproape 23 de ori mai mare decât așa-zisa economie făcută la buget prin distrugerea sistemului de învățământ și de 4 ori mai mare decât s-ar face economie după concedierea a 40.000 de funcționari din administrația publică.
BNS acuză autoritățile că își sabotează propriile interese economice și sociale, prin neaplicarea unei legi clare și funcționale. Confederația sindicală a solicitat explicații de la Administrația Prezidențială, Guvern și Parlament, pe 28 iulie 2025, în legătură cu o sursă de finanțare ignorată de autorități, dar prevăzută clar de legislație: fondurile care ar trebui să fie investite în economia României și care să genereze noi locuri de muncă, venituri bugetare și creștere economică prin mecanismele de cooperare tehnologică și industrială prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 124/2023, privind achizițiile din domeniul apărării și securității.
„Conform acestei OUG nr. 124/2023, Agenția Română de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare (ARCTIS) este instituția responsabilă cu promovarea și implementarea acordurilor de cooperare tehnologică și industrială aferente contractelor de achiziții publice de tehnică militară care depășesc pragul de 10 milioane de euro fără TVA. Sunt exceptate doar contractele atribuite în baza unor proceduri derulate de către agenții și structuri din cadrul UE și NATO”, transmitea BNS instituțiilor decidente.
Legea prevede că în cazul fiecărui contract, ARCTIS, împreună cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la propunerea autorității contractante, trebuie să asigure încheierea unui acord prin care statul român să beneficieze de o contribuție financiară între 20% și 100% din valoarea contractului. „Acest mecanism funcționează ca o clauză de tip offset, uzuală în practica internațională privind achizițiile militare”, le explica BNS.
Învățământul și administrația ar fi rămas „nereformate”
Sindicaliștii au făcut un calcul din care reiese că MApN a încheiat contracte de achiziție de tehnică militară, în ultimul an și jumătate, în valoare de 8,3 miliarde de euro, la o contribuție minimă financiară de 20% din valoarea acestei sume, de tipul offset, așa cum cere legea, iar statul român ar fi trebuit să beneficieze de investiții și transferuri de tehnologie de aproape 1,7 miliarde de euro. Dar banii nu se regăsesc în transfer de tehnologii sau în investiții în cercetare.
Măcar o parte din sumă s-ar fi putut recupera dacă instituțiile statului ar fi aplicat prevederile OUG 124/2023 după ce BNS a transmis scrisoarea deschisă, pe 28 iulie 2025. Prin comparație, concedierea a 40.000 de funcționari din instituțiile publice ar aduce la bugetul statului doar 433 de milioane de euro – de 4 ori mai puțin decât ar fi recuperat statul prin aplicarea acestei OUG. Iar haosul din învățământ s-a creat pentru economisirea unei sume și mai mici – doar 378 de milioane de lei – adică 74 de milioane de euro, de aproape 23 de ori mai puțin decât s-ar fi recuperat prin această clauză offset.
Citește pe Antena3.ro
Familia tinerei care a fugit din Ucraina de război, dar a murit în SUA, prima reacție după incident: A venit aici pentru siguranță
Ordonanța nu a fost aplicată
Conform nr. 124/2023, acordul de cooperare tehnologică şi industrială se semnează, în prealabil semnării contractului de achiziţie publică, cu fiecare dintre operatorii economici calificaţi şi selectaţi să participe la ultima etapă a procedurii de atribuire, în termen de 30 de zile calculate de la data transmiterii invitaţiei de participare de către autoritatea contractantă.
Ghinionul României face ca tot 30 de zile să fie și termenul prevăzut de Legea nr. 544/2001 pentru ca o instituție să răspundă la orice fel de solicitare. Cum scrisoarea deschisă transmisă de BNS a fost citită abia după cele 30 de zile, doar de MApN, răspunsul a venit tardiv: MApN a răspuns pe 8 septembrie și confirmă, fără echivoc, faptul că Ordonanța de Urgență nr. 124/2023 nu a fost aplicată.
„Concret, MApN a anunțat că, în perioada 1 ianuarie 2024 – 29 iulie 2025, a alocat peste 41 de miliarde de lei fără TVA pentru achiziția de tehnică militară, echivalentul a aproximativ 8,3 miliarde de euro. În ciuda obligațiilor legale, nu există dovezi privind încheierea acordurilor de cooperare tehnologică și industrială, mecanisme care ar fi trebuit să aducă în economia României investiții directe, transferuri de tehnologie și noi locuri de muncă. În lipsa aplicării acestui mecanism de tip offset, economia națională este clar prejudiciată. În loc ca miliarde de euro să se transforme în oportunități pentru companiile românești și în venituri suplimentare la bugetul de stat, acestea au lipsit cu desăvârșire. Guvernul deplânge însă situația bugetară a țării și alege să taie de la salariați, adică cei care duc greul economiei”, transmite BNS, într-un comunicat.
