Viziuni diferite pe mai multe aspecte
PSD și PNL cântă pe voci diferite în ceea ce privește pachetul doi de austeritate, în condițiile în care viziunile sunt diferite pe mai multe aspecte, care țin mai ales de protejarea unor categorii socioprofesionale de consecințele economice ale acestora.
PSD mizează pe câteva măsuri care sunt realizabile. În același timp, sunt aspecte în care social-democrații urmăresc tergiversarea sau vorbesc despre „linii roșii” imposibil de depășit.
Una dintre puținele măsuri unde există consens este cea referitoare la diminuarea numărului de membri din consiliile de administrație și consiliile de supraveghere. De asemenea, există consens în ceea ce privește diminuarea lefurilor membrilor acestor consilii.
Însă, potrivit surselor Libertatea, aceste lefuri ar urma să fie diminuate cel mai probabil la începerea viitoarelor mandate. În multe consilii de administrație și de supraveghere sunt persoane numite temporar, adică pe mandate de cinci luni (cu posibilitate de prelungire de două luni), membrii acestora putând fi oricând înlocuiți.
Consens pe reducerea posturilor vacante
Un alt punct unde există consens este reducerea posturilor din administrația publică locală, însă a celor vacante. Tehnic, conform programului de guvernare, ar trebui să se reducă până la 20% din aceste posturi. În cazul în care s-ar încerca reduceri încă din vară, PSD se va opune în coaliție, unde teoretic nu mai sunt ședințe ale liderilor, după conflictul între social-democrați și USR.
Recomandări
Ministerul Finanțelor anunță taxarea multinaționalelor care exportă profiturile prin contracte în interiorul grupului. Statul vrea să colecteze 15 miliarde de lei
Cseke Attila a avansat varianta de 40.000 de posturi desființate, dintre care 6.000 posturi de demnitari și consilieri, iar restul persoane din administrația publică locală.
De altfel, potrivit surselor Libertatea, pe administrație locală partidele Coaliției sunt de acord cu reducerea numărului de consilieri de la aparatul primarului și viceprimarului, la localitățile sub 10.000 de locuitori, însă atât liberalii, cât și social-democrații nu văd cu ochi buni ca un funcționar, de exemplu contabil, să lucreze la mai multe primării. Așadar, nu e exclus ca în forma finală să fie eliminată prevederea legată de normă la mai multe unități administrativ-teritoriale.
Consens mai există și în ceea ce privește creșterea cuantumului amenzilor rutiere cu câte 30% la un interval de trei luni de la neachitare, precum și suspendarea permisului conducătorului auto, dacă nu a avut loc plata amenzii în termen de 90 de zile.
„Anghel Saligny” și impozitul pe proprietate, incerte
Unul din cele mai mari scandaluri din ultimele săptămâni a fost legat de Programul „Anghel Saligny”, prin care ajung miliarde de lei la autoritățile locale pentru construirea de drumuri, rețele de canalizare, extinderea rețelei de gaze și așa mai departe. Inițial, premierul Ilie Bolojan a cerut criterii clare pentru continuarea proiectelor. Apoi, în urma unei ședințe a Coaliției, s-a ajuns la ideea relaxării condițiilor.
Recomandări
Antonia Diaconu, lider în Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor: „Nu e în interesul nimănui această vânătoare de vrăjitoare împotriva magistraților”
Însă rămâne o problemă în cazul „Anghel Saligny”: Guvernul nu mai are bani să dea pentru achitarea facturilor deja tăiate de furnizorii de servicii primăriilor și consiliilor județene. Așadar, aleșii locali rămân cel puțin cu promisiunea că la un anumit moment vor veni bani pentru proiectele lor.
Potrivit informațiilor Libertatea, o altă sursă de scandal este legată de creșterea impozitului pe proprietate cu până la 70%. Aleșii locali s-au plâns la centru că nu pot face un asemenea lucru, pentru că vor avea conflicte cu cetățenii, iar în 2028 vor fi taxați dur la urne. Unii chiar au amenințat că vor trece la AUR. Este posibil ca forma finală a proiectului să fie una mult îndulcită.
Reforma pensiilor magistraților, în aer
Tot la nivel local este un conflict mocnit în ceea ce privește una din măsurile care au lovit direct în cei din rural mai ales. Este vorba de creșterea normei învățătorilor și profesorilor din preuniversitar, ceea ce a dus la restrângeri de activitate și la desființări de unități școlare. Prin urmare, tot mai mulți copii vor face naveta la școlile care au rămas deschise.
Și la nivel central, inclusiv în ceea ce privește instituțiile din subordinea Guvernului, Ilie Bolojan vrea reduceri substanțiale de personal, însă social-democrații, dar și liberalii, cer analiză de la instituție la instituție, nu tăieri la paușal.
O altă mare problemă e forma finală a legii privind pensiile speciale ale magistraților. PSD presează cu elaborarea unei forme finale, dar liberalii și partenerii încă cumpănesc. Termen pentru rezolvarea acestei legi a fost dat de vicepremierul Tanczos Barna pe 4 august, când spunea că în două săptămâni e gata. Așadar, exact după puntea bugetară.
Tanczos, PSD și unii liberalii susțin că legea va fi parte a pachetului, însă nu e exclus ca din acest al doilea pachet să lipească proiectul, pentru a nu exista pericolul că vin cu o formă care nu va trece de Curtea Constituțională.
Cel mai probabil, pentru noul pachet, Guvernul va merge tot pe varianta angajării răspunderii, fiind o procedură mai rapidă, dar unde tot se poate merge pe atacarea proiectului la CCR sau se poate depune o moțiune de cenzură.
În ceea ce privește data angajării răspunderii, în prezent sunt vehiculate două variante, adică săptămâna 18-24 august sau începutul lui septembrie, când debutează și a doua sesiunea parlamentară anului.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
