România îmbătrânită: 68 de spitale funcționează în clădiri de peste un secol

O analiză a infrastructurii spitalicești scoate la lumină probleme majore

Un raport recent elaborat de Curtea de Conturi a României a subliniat o situație îngrijorătoare a infrastructurii spitalicești din țară. Analiza, care a acoperit perioada 2014-2021, a reușit să identifice nu mai puțin de 68 de spitale care își desfășoară activitatea în imobile construite înainte de 1900. Aceste clădiri, unele având o vechime de peste 200 de ani, ridică întrebări serioase cu privire la siguranța și modernizarea serviciilor de sănătate disponibile pentru pacienți.

Clădiri cu o vechime de peste un secol în activitate

În total, Curtea de Conturi a analizat 310 unități sanitare din sistemul public și a constatat că majoritatea acestora funcționează în clădiri ridicate între 1900 și 1970. Aceasta sugerează o infrastructură spitalicească care se confruntă cu provocări semnificative, dat fiind că multe dintre clădiri nu sunt deloc adaptate la cerințele contemporane din domeniul medical. Aceste 68 de spitale, totuși, continuă să funcționeze fără intervenții semnificative de modernizare.

Exemple de spitale cu vechime remarcabilă

Unele dintre cele mai notabile spitale care operează în astfel de clădiri istorice includ:

• Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași: Acest spital are clădiri ce datează din perioada 1756-1758, având astfel o vechime de aproximativ 270 de ani.
• Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire” din Galați: Acest spital funcționează într-un sistem pavilionar, iar clădirile sale au fost ridicate în 1895.
• Spitalul „Vechi” din Suceava: Parte din acest spital datează din 1891-1903, fiind utilizate în continuare pentru tratarea pacientelor.

În București, exemplele de clădiri istorice includ:

• Spitalul Clinic Colțea: Clădire inaugurată în 1888.
• Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”: Cu un complex construit între 1883 și 1889, la fel ca și Spitalul Filantropia.

Vechimea clădirilor și riscurile asociate

Deși vechimea clădirilor nu indică automat un risc mai mare de infecții nosocomiale, este esențial de subliniat importanța infrastructurii. Clădirile vechi pot prezenta dificultăți semnificative în ceea ce privește compartimentarea, ventilația și adaptarea la standardele moderne de igienă. În consecință, Curtea de Conturi atrage atenția asupra necesității unor investiții urgente și a modernizării infrastructurii pentru a asigura un mediu de tratament sigur și eficace.

Proiecte de modernizare și investiții

În această direcție, Ministerul Sănătății a inițiat proiecte finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), destinate reducerii riscurilor de infecții asociate asistenței medicale. Acestea includ modernizarea infrastructurii, echipamente noi și laboratoare de microbiologie pentru prevenirea infecțiilor.

Se subliniază, de asemenea, importanța unei evaluări continue a riscurilor la nivelul fiecărei unități medicale, astfel încât intervențiile să fie bine direcționate.

O provocare majoră pentru sistemul de sănătate românesc

Infrastructura medicală din România se află într-o situație delicată, iar datele referitoare la clădirile vechi sugerează nevoia urgentă de reforme. Aceasta nu este doar o problemă de estetică sau de tradiție, ci o provocare care influențează sănătatea publică. Lipsa unei inventarieri naționale actualizate care să evidențieze exact numărul și tipologia spitalelor vechi complică și mai mult demersurile de modernizare.

Astfel, pentru a asigura un viitor sănătos, România trebuie să abordeze aceste probleme într-un mod sistematic, investind nu doar în clădiri noi, ci și în revitalizarea unităților medicale istorice, transformându-le în facilități moderne, sigure și eficiente pentru pacienți.

https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/01/spitalul-sf-spiridon-iasi.jpg