Coaliția de guvernare – PSD, PNL, USR, UDMR și minorități – a stabilit pentru 7 decembrie data alegerilor pentru Primăria Capitalei, dar a renunțat la ideea organizării unui referendum pentru pensiile speciale.
„La coaliție, primul subiect a fost cel legat de alegerile parțiale (…) S-a mai decis că fiecare partid din coaliție să meargă cu un candidat propriu. Toți vom avea un candidat propriu, aceasta va fi până la urmă decizia”, a spus Ciucu într-o declarație dată presei la finalul ședinței coaliției.
El a refuzat să spună dacă se va înscrie în cursa pentru Primăria Capitalei, chiar dacă – spune el – „un sondaj de opinie” îl arată „detașat ca opțiune” de vot.
Primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL
„Nu pot anunța o candidatură, nici măcar o intenție. Trebuie să mă asigur că guvernul va stabili data, iar apoi avem proceduri interne, statutare. Până când aceste etape vor fi arse nu voi anunța nimic”, a mai spus numărul doi în ierarhia liberalilor.
Potrivit unor surse din coaliție, PSD ar fi condiționat luarea deciziei legate de alegerile pentru Capitală de prevederea, într-o anexă la programul de guvernare, că PNL și USR nu se vor retrage în favoarea celuilalt. Până la întrunirea de marți, PSD a pus condiția ca USR și PNL să nu aibă candidat comun.
Niciuna dintre solicitări nu a fost însă acceptată, dar liderii coaliției au convenit ca fiecare partid să aibă propriul candidat la alegerile din 7 decembrie și că aceștia nu se vor ataca reciproc în timpul campaniei electorale.
Luni, preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a spus că va propune în coaliţie organizarea alegerilor locale pe 30 noiembrie, iar premierul Ilie Bolojan a propus ultima duminică din noiembrie sau prima duminică din decembrie.
Potrivit legii, Hotărârea de Guvern privind stabilirea datei alegerilor trebuie adoptată cu cel puțin 30 de zile înainte de data scrutinului.
Mărul discordiei: promovarea legii pensiilor speciale. Grindeanu, supărat pe Bolojan
Cât privește grupul de lucru pentru relansarea legii pensiilor speciale, de care sugera în urmă cu o zi Sorin Grindeanu că ar trebui constituit la întrunirea coaliției, nu s-a aflat nimic, în lipsa altor declarații oficiale în afara celei date de Ciprian Ciucu.
Jurnaliștii prezenți pe holurile întâlnirii au relatat că Grindeanu ar fi părăsit supărat ședința.
La scurt timp, șeful interimar al social-democraților a făcut o postare pe pagina sa de Facebook, în termeni sibilinici, sugerând mai mult decât explicând care a fost sursa neînțelegerii, lăsând să se înțeleagă că ar fi avut o controversă cu premierul Ilie Bolojan pe seama modalității de promovare a legii pensiilor magistraților, respinsă în urmă cu o zi de Curtea Constituțională pe motive procedurale.
„Reformele din justiție sunt necesare, trebuie făcute rapid, în deplină transparență și în urma unui dialog real, cu respect față de instituțiile statului. Toți actorii politici trebuie să colaboreze și am cerut acest lucru în numele PSD”, scrie Grindeanu.
El sugerează că s-ar fi opus ca premierul să repete „pașii” din trecut care ar fi dus la respingerea legii la Curtea Constituțională. CCR a respins legea pe motive procedurale, pentru că Guvernul nu a așteptat să treacă cele 30 de zile necesare obținerii avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
„Din păcate, unii mânați mai mult de orgoliu și mai puțin de rațiune, vor să facă aceiași pași care, în trecut, au dus la eșec — riscând de această dată un deznodământ și mai grav: respingerea pe fond. Pot înțelege dorința lui Ilie Bolojan de a se implica direct în reformele necesare în domeniul justiției. Dar e dator să înțeleagă că nu o mai poate face de unul singur. Este obligatoriu un dialog real cu toți actorii relevanți în domeniu.”
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD
Grindeanu dă de înțeles că Bolojan repetă aceeași greșeală, refuzând „calea dialogului”, și că acționează „pe cont propriu”.
„Dacă va alege să refuze calea dialogului, va asuma reluarea procedurilor, din nou, pe cont propriu și va eșua și a doua oară, premierul Ilie Bolojan va trebui atunci să suporte consecințele politice ale propriilor decizii”, a mai scris Grindeanu.
Cu sau fără referendum pentru pensiile speciale
Vehiculată inițial pe surse, ideea organizării unui referendum pentru pensiile speciale a ieșit din discuție după ce coaliția a convenit că nu este o soluție pentru deblocarea relației cu CCR.
„Soluția va trebui să fie constituțională și politică”, a scris pe Facebook, chiar în timpul ședinței, prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu. El a făcut un apel la punerea în practică a ultimului referendum, inițiat de fostul primar general al Capitalei, actualul președinte al României, Nicușor Dan.
Bucureștenii au aprobat la referendumul din 24 noiembrie 2024, inițiat de Nicușor Dan, ca Primăria Capitalei să emită toate autorizațiile de construcție din București și ca veniturile din taxe și impozite să fie împărțite între Primăria Generală și primăriile de sector de Consiliul General al Capitalei.
***
Coaliția s-a reunit marți, începând cu ora 14:00, pentru luarea unei decizii privind data alegerilor, tăierea posturilor din primării și pentru stabilirea unei strategii de repliere pentru promovarea legii pensiilor speciale, respinsă în urmă cu o zi de Curtea Constituțională în urmă cu o zi pe motive procedurale.
Reducerea posturilor din primării face parte dintr-o reformă promisă de guvern de două luni, care nu s-a putut finaliza din cauza controverselor între premier și liderii PSD și UDMR.
Curtea Constituțională a admis luni contestația Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva legii de reformă a pensiilor magistraților care prevede creșterea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiei la 70% din salariul net. Lipsa avizului CSM și nerespectarea termenului de 30 de zile de așteptare pentru obținerea acestuia încalcă trei articole din Constituție, spune CCR.
Premierul Ilie Bolojan, care avertizase că, în lipsa sprijinului CCR pentru reforma pensiilor speciale își va da demisia, a anunțat că va continua și că reforma pensiilor magistraților rămâne un „obiectiv ferm” al guvernului său, iar președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a propus crearea unui grup de lucru în coaliție care să facă o lege aptă să treacă de furcile caudine ale Curții Constituționale.
Ședința coaliției a fost amânată în mai multe rânduri până acum pentru ca Partidul Social Democrat să-și stabilească data organizării congresului de alegere a unei conduceri permanente, actuala fiind temporar preluată de Sorin Grindeanu după demisia fostului lider și premier, Marcel Ciolacu.
Funcționarea coaliției și a guvernării în general este afectată de interimatul conducerii PSD.
De viitoarea configurație a puterii în PSD depind decizii precum tăierea posturilor din primării și din instituțiile centrale, cerută de premierul Ilie Bolojan și care-i nemulțumește pe liderii din teritoriu ai PSD, iar de votul din teritoriu al PSD depinde validarea viitoarei conduceri social-democrate.
În timp ce premierul propune disponibilizarea a 13.000 de bugetari din administrația publică locală, adică 10% din posturile ocupate, social-democrații propun ca primarii și președinții de consilii județene să aibă de ales între a reduce posturile sau bugetul pentru salarizare cu 10%.
În urmă cu o săptămână, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a spus că PSD este de acord cu o reducere chiar cu 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi total ocupate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
