Decizia Ministerului Finanțelor că va majora la 8.000 de lei capitalul social minim al societăților cu răspundere limitată (SRL) a luat prin surprindere pe toată lumea. În primul rând, măsura propusă peste noapte de „specialiștii” din Finanțe nu a fost discutată în prealabil cu reprezentanți celor peste 600.000 de mici întreprinzători, iar pe de altă parte motivul invocat de ministrul Alexandru Nazare pentru a-și apăra măsura, și anume acela de responsabilizare a antreprenorilor și de reducere a firmelor-fantomă, nu va duce la rezultatele dorite. Noua măsură propusă se înscrie într-un lung șir de idei năstrușnice inventate de-a lungul anilor de conțopiștii din Finanțe și politicieni fără nicio experiență reală în zona de afaceri. Practic, acum statul vine și lovește puternic tot sectorul IMM-urilor pentru că ANAF nu este în stare să-i prindă pe cei care fentează taxele și impozitele. Vorbim despre o instituție anchilozată, puternic politizată și despre care ministrul Finanțelor ne tot spune, de când a preluat mandatul, că nu-și face treaba, că de-a lungul anilor a oferit protecție anumitor firme etc. Cu toate acestea, ultimii președinți ai instituției, numiți politic, au fost promovați la Curtea de Conturi pentru merite inexistente.
De ani de zile Finanțele și politicienii se întrec în tâmpenii
Acum câțiva ani niște minți mai înfierbântate au cerut majorarea capitalului social minim necesar pentru înființarea unui SRL la 10.000 de euro. Alții au cerut ca sediile sociale ale acestor mici firme să fie doar în clădiri de birouri, alții au ridicat miza și au cerut să fie doar în clădiri special construite în acest scop. În perioada puternicei crize financiare din 2010, premierul de atunci, actualul primar al Clujului, Emil Boc, a obligat firmele să plătească statului un impozit de 2.500 de lei, chiar dacă recesiunea economică le făcuse să șomeze. Un alt Guvern, cel condus de liberalul Florin Cîțu, a transformat toate firmele din România în suspecte de terorism și le-a obligat să facă declarații privind beneficiarii reali ai profiturilor, asta deși legislația europeană nu prevedea expres ca toate firmele să facă acest lucru. De la ultimul buticar la ultimul atelier de cizmărie, toți antreprenorii au fost obligați să ia cu asalt Registrul Comerțului pentru a face declarația, altfel riscând amenzi imense.
Șefii ANAF, rezultate puține, avansări rapide
Lipsa de interconectare între bazele de date ale diferitelor autorități publice și lipsa capacității ANAF de a analiza riscul fiscal real în baza informațiilor de care nu duce lipsă în condițiile în care firmele sunt obligate să transmită datele fiscale prin tot mai multe declarații, de multe ori redundante, a fost contrabalansată prin impunerea unor sarcini pentru firme la grămadă. Rezolvarea acestei probleme, cerută insistent de mediul de afaceri, a fost ignorată mereu. Angajații ANAF au fost mai preocupați de conservarea drepturilor sindicale, alții – de șpăgi, iar șefii de instituții – de câștigarea unor noi sinecuri.
Mihaela Călugăreanu – ANAF, trambulina pentru Curtea de Conturi
De exemplul, Mihaela Călugăreanu a fost numită șefă a ANAF în mandatul guvernului condus de social-democratul Mihai Tudose. Ea a fost în trecut președinta Consiliului de Administrație al CEC și membră în Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări la Eximbank, funcții extrem de bine remunerate și în care nu se ajunge decât cu spate politic. Ulterior, drept mulțumire pentru modul în care s-a achitat de sarcini la ANAF a fost recompensată cu o funcție la Curtea de Conturi, fiind consilier de conturi. Mai nou, după ce Mihai Busuioc a demisionat din funcția de președinte al Curții de Conturi pentru a avansa la Curtea Constituțională, locul i-a fost luat de Mihaela Călugăreanu, în urma votului Parlamentului din data de 14 iulie 2025.
Lucian Heiuș – venit, demisionat, plecat la Curtea de Conturi
Un alt șef ANAF care a avansat la Curtea de Conturi pentru un mandat de nouă ani este și Lucian-Ovidiu Heiuş. Ajuns la șefia ANAF cu sprijinul PNL, el demisionează destul de repede din această funcție, în mai 2022. Revine în funcția de consilier superior la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara și de aici ajunge la Curtea de Conturi în octombrie 2023, tot cu sprijinul acestui partid.
Bogdan Stan – retrogradat pentru rezultate slabe, trimis la Curtea de Conturi
Un alt caz este cel al fostului președinte ANAF Bogdan Stan. Numit în 13 ianuarie 2017 președinte al ANAF, Bogdan Stan a fost demis pe 18 iulie, de premierul de la acea vreme, Mihai Tudose, care s-a declarat nemulţumit de gradul de colectare. Ulterior, Tudose l-a numit pe Stan într-o funcţie de vicepreşedinte al ANAF, dar „rușinea” nu a durat mult. Câteva luni mai târziu, în noiembrie, el a fost numit de Parlament, prin vot secret, în funcţia de consilier de conturi la Curtea de Conturi pentru un mandat de nouă ani.
Citește pe Antena3.ro
Dezvăluiri. Trump le-a spus lui Zelenski și liderilor NATO ce vrea Putin, de fapt. “Nu a fost ușor”
Valul de majorări fiscale din 2025 afectează puternic IMM-urile din România. Mai exact, 60% dintre micii antreprenori susțin că sunt „foarte afectați” de creșterea taxelor și vor reduce cheltuielile, vor amâna investițiile și vor bloca angajările și doar 4% spun că activitatea lor nu este semnificativ afectată, potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanță de business Monasi Cursuri și Consultanță în Grupul Micilor Antreprenori din România, o comunitate de peste 60.000 de membri antreprenori.
IMM-urile, ignorate de Guvern
Majorarea capitalului social minim de 40 de ori, de la 200 de lei la 8.000 de lei lovește cel mai puternic în micii întreprinzători, care nu vor avea capacitatea de a aduce acești bani în firmă. Patronii de firme mici și mijlocii, membre ale organizației patronale IMM România, au anunțat că se opun aceste măsuri. „IMM România nu susține propunerile Ministerului Finanțelor privind majorarea capitalului social la 8.000 de lei pentru SRL-uri la înființare, acesta fiind forma utilizată de micii antreprenori pentru deschiderea și derularea unei afaceri, răspunderea patrimonială fiind legată de activele unui SRL, nu de valoarea capitalului social, care poate fi cheltuit”, spune organizația într-un comunicat.
Ministerul Finanțelor nu cunoaște legea
Decizia de a majora la 8.000 de lei capitalul minim pentru SRL-uri nu este necesară, pentru că ANAF știe deja care sunt firmele subcapitalizate.
Firma de consultanță CC Tax Advisory atrage atenția că, în loc să introducă bariere noi, autoritățile pot aplica măsuri deja prevăzute de lege. Astfel, potrivit Legii societăților nr. 31/1990, dacă activul net al unei firme scade sub jumătate din capitalul social, aceasta este obligată să ia măsuri – majorare de capital, reducere de capital sau dizolvare.
Datele privind capitalul social și activul net sunt deja disponibile la Registrul Comerțului și ANAF, care pot declanșa oricând acțiuni de verificare și sancționare, arată firma într-un comunicat de presă.
„Nu ai nevoie de un prag de 8.000 de lei ca să vezi cine e subcapitalizat. Informațiile există deja în bilanțurile depuse, autoritățile au acces la ele, trebuie doar să le folosească. E mai simplu și mai corect să aplici legea care există decât să inventezi obstacole noi pentru toți”, spune Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory.
Majorarea capitalului social pentru a oferi o siguranță creditorilor – inclusiv statul – că au cum să recupereze datoriile lăsate în urmă de o firmă, nu stă în picioare, pentru că acest capital social poate fi cheltuit imediat după înființarea firmei.
ANAF cere POS de la comercianți, dar ANAF vinde cash
În ceea ce privește eliminarea plafonului de 50.000 de lei și obligativitatea POS pentru toate firmele care vând bunuri și servicii către persoane fizice, analiza CC Tax Advisory arată că măsura introduce o serie de costuri administrative care sunt efectiv nejustificate pentru micii comercianți.
„Modalitatea prin care se asigură fiscalizarea veniturilor este casa de marcat, nu terminalul POS. Obligativitatea comerciantului este să emită bon fiscal în schimbul banilor pe care îi primește pentru marfa vândută sau serviciile prestate, în timp ce modalitatea de plată o poate decide singur în funcție de multe argumente, printre care și costurile administrative. Comisionul de administrare al POS, comisionul per tranzacție, chiar dacă sunt zeci de lei, se adună la valori considerabile pentru un comerciant care poate vinde produse de câteva sute de lei pe zi. În plus, este o uriașă problemă de echitate: comerciantul este obligat să aibă POS și dacă vinde un pachet de gumă de mestecat, dar ANAF le vinde contribuabililor Registrul Unic de Control doar cash”, afirmă Cornelia Năstase.
Ce propune IMM România
După intrarea în vigoare a Pachetului I de reforme, care a dus la creșterea impozitelor și taxelor, pentru mediul privat, IMM România consideră că accentul trebuie pus în cadrul Pachetului 2, pe lângă măsuri pentru susținerea antreprenorilor, pe reforma administrației și reducerea cheltuielilor bugetare și nu pe introducerea de noi sarcini birocratice și de conformare pentru întreprinzători.
IMM România propune introducerea a 3 praguri minime referitoare la valoarea capitalului social pentru SRL-uri, astfel:
la înființare să rămână valoarea de 1 leu, pentru încurajarea antreprenoriatului în rândul tinerilor și al întreprinzătorilor debutanți;
la atingerea unei cifre de afaceri de 300.000 de lei/an, valoarea capitalul social să crească la 5.000 de lei;
la depășirea unei cifre de afaceri de 500.000 de lei/an, valoarea capitalul social să crească la 8.000 de lei”.
„Eșalonare la plată, în formă simplificată”, o altă lovitură
Abrogarea mecanismului de „eșalonare la plată, în formă simplificată”, una dintre măsurile incluse în proiectul de lege pus în dezbatere de Finanțe, riscă să lase mii de IMM-uri „fără o gură de oxigen financiar”, exact într-un moment în care accesul la credite bancare este mai scump și mai restrictiv, avertizează Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM).
FICSIMM avertizează că măsura lovește direct lichiditatea companiilor, pune în pericol proiectele cu fonduri europene și poate genera un efect de domino în economie.
„Abrogarea eșalonării simplificate, fără o soluție echivalentă, rupe o punte vitală de lichiditate pentru IMM-uri exact când finanțarea bancară e mai scumpă și mai greu accesibilă. Putem limita abuzul prin criterii clare, dar trebuie să păstrăm uzul legitim”, declară Mirabela Miron președinta FICSIMM.
De ce era important acest mecanism
Eșalonarea simplificată le permitea companiilor să își achite datoriile fiscale în tranșe, pe 6 – 12 luni, cu dobânzi legale, fără penalități și fără riscul unor executări silite costisitoare. În lipsa ei:
IMM-urile pierd un instrument contraciclic, util mai ales când statul întârzie decontările, inclusiv pe proiecte europene;
crește riscul blocajelor în lanț, în sectoare precum construcțiile, producția sau serviciile;
scade capacitatea firmelor de a finaliza proiecte cu fonduri UE, din cauza decalajelor de 3 – 6 luni între cererile de rambursare și plata efectivă;
alternativa – creditarea bancară – este mai greu de obținut și mai scumpă.
„În proiectele finanțate din fonduri europene, decalajele de plată sunt reale. Eșalonarea simplificată a fost supapa care a ținut companiile și proiectele în grafic. Fără ea, riscul de blocaj și dezangajare crește”, spune Loredana Mihăilă, vicepreședinta FICSIMM. În aceste condiții, federația cere Guvernului:
1. Menținerea „eșalonării simplificate”, cu filtre clare pentru prevenirea abuzului;
2. Dacă acest lucru nu e posibil, implementarea rapidă a unui mecanism alternativ, 100% online, cu aprobare în maximum 10 zile și condiții adaptate la realitatea IMM-urilor;
3. Crearea unui grup de lucru cu Ministerul Finanțelor, ANAF și autoritățile de management pentru co-proiectare și testare.
Marile „păcate” ale ANAF, din perspectiva Curții de Conturi
Pe baza raportului Curții de Conturi asupra activității ANAF pentru anul 2023, cele mai importante 12 probleme deficitare identificate în activitatea sa sunt următoarele, potrivit unei analize realizate de termene.ro:
1. Nerealizarea planului de încasări bugetare
Estimări fiscale și prognoze inadecvate. GAP TVA ridicat (30,6% în 2022).
2. Deficiențe în evidența contabilă și analitică a veniturilor
Creanțe bugetare denaturate. Neconcordanțe între evidențele contabile și cele analitice.
3. Colectarea veniturilor deficitară
Neidentificarea contribuabililor ce depășesc plafonul de scutire TVA. Coduri de TVA anulate, dar tranzacții în continuare nedeclarate.
4. Lipsa analizelor de risc fiscal.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va trece printr-un amplu proces de reformă, ce-și propune atât digitalizarea instituției, pentru o mai bună colectare, cât și „schimbarea paradigmei relației stat-contribuabili”. „Pe […]
Contribuabili cu activitate de e-commerce neanalizați. Rambursări TVA fără control adecvat al riscurilor.
5. Prețuri de transfer necontrolate corespunzător
Lipsa unei baze de date funcționale pentru persoane afiliate. Tranzacții între afiliați nereal analizate.
6. Creanțe bugetare neînregistrate la masa credală
DGAMC și DGRFP Craiova nu au făcut toate demersurile în cazuri de insolvență.
7. Acordarea nelegală a înlesnirilor și restructurărilor fiscale
Lipsă documente justificative. Neîndeplinirea condițiilor legale.
8. Strategia digitală ANAF 2021-2025 neaprobată
Direcția responsabilă nu a elaborat documentele necesare.
9. Raportări contabile neconforme
Venituri înregistrate greșit în contul 473 în loc de conturi de venituri.
10. Executări silite întârziate sau inexistente
Caz concret: datorii de peste 1,3 milioane de lei fără acțiuni timp de 18 luni.
11. Neînregistrarea debitelor din sentințe penale
Lipsa unei proceduri pentru evidența analitică a acestora.
12. Neclarificarea sumelor din contul 473
Plăți de la contribuabili radiate fără atragerea răspunderii altor persoane.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
