- QEH publică studii interdisciplinare și transdisciplinare și promovează dezbateri privind relația dintre climatele în schimbare, mediile înconjurătoare și hominizii din Cuaternar. Redactor-șef este Andrea Zerboni, de la Università degli Studi din Milano
- Cuaternarul se împarte în două epoci: Pleistocen, care se întinde de acum 2,58 milioane de ani în urmă până acum 11.700 de ani, și Holocen, care se întinde de acum 11.700 de ani în urmă până în prezent.
- Studiul publicat în QEH, condus de Rick J. Schulting, profesor britanic de arheologie științifică și preistorică, relevă că reacția populațiilor nu a fost uniformă: în timp ce unele grupuri și-au modificat profund modul de viață, altele și-au menținut obiceiurile, ceea ce contestă ideea unui impact universal în fața dezastrelor ecologice.
Colapsul unui lac uriaș din America de Nord
Colapsul unui lac uriaș din America de Nord a provocat o răcire bruscă și o criză a resurselor în Europa și în Asia, „cea mai mare anomalie climatică din Holocen”. Evenimentul a fost numit „8.2 ka”.
- În literatura de specialitate, evenimentul 8.2 ka (8.200 de ani) este descris ca o semnificativă perioadă de răcire globală bruscă, în timpul căreia s-au înregistrat scăderi semnificative ale temperaturii la nivel global.
Recomandări
Pe urmele lui Boc: Ilie Bolojan are în plan să-și asume de mai multe ori răspunderea în Parlament. „Joacă la totul sau nimic”
Impactul a fost inegal, unele comunități adaptându-se, în timp ce altele au migrat.
În Norvegia, așezările s-a extins, în timp ce în Scoția, unele zone au fost abandonate temporar. În Siberia, populațiile au rămas stabile datorită resurselor oferite de Lacul Baikal.
Potrivit studiului publicat de QEH, omenirea a reușit să depășească această catastrofă prin strategii de adaptare diverse.
Prăbușirea lacului de apă dulce din America de Nord și vărsarea sa în Atlanticul de Nord a perturbat curenții care reglau clima în Europa.
Temperaturile au scăzut cu până la 6°C în câteva decenii
Consecințele au fost imediate: temperaturile au scăzut cu până la 6°C în câteva decenii, iar ecosistemele au suferit modificări profunde.
Societățile dependente de vânătoare, pescuit și cules s-au confruntat cu resurse în scădere rapidă, forțându-le să caute noi strategii de subzistență.
În Norvegia, pe coastele fiordului Oslo, așezările au crescut în timpul crizei și au găsit în ocean o sursă stabilă de hrană. În schimb, în vestul Scoției, unele zone au fost abandonate temporar.
Comunitățile de coastă obișnuite să exploateze resursele marine precum peștele și crustaceele au găsit în ocean o sursă de hrană relativ stabilă, mai puțin expusă variațiilor termice care afectau interiorul.
Recomandări
România construiește deja căi ferate și maritime pentru reconstrucția Ucrainei, într-un proiect de 291,63 milioane de lei, bani europeni și de la stat
În vestul Scoției, locuitorii s-au mutat în interior sau și-au reorganizat activitățile pentru a se adapta la noile condiții.
- Fără radar sau comunicații radio, societățile vremii s-au confruntat cu provocarea climatică doar prin acumularea de cunoștințe și transmiterea orală.
În regiunea Cis-Baikal din Siberia, comunitățile locale nu prezintă semne de migrații masive sau colapsuri demografice.
Lacul Baikal, cel mai adânc și vechi din lume, a generat un microclimat special și a furnizat resurse acvatice pe tot parcursul anului.
Pescuitul și vânătoarea focii siberiene au asigurat securitatea alimentară, chiar și în cei mai reci ani.
Mediul împădurit a oferit adăpost și resurse care au favorizat stabilitatea modului de viață local. Transformările culturale, cum ar fi utilizarea arcurilor și a săgeților, a ceramicii sau a cimitirelor monumentale, nu au coincis cu criza climatică; ele au apărut secole mai târziu, probabil determinate de schimbări interne mai degrabă decât de factori de mediu.
În regiunea Lacului Onega din nordul Rusiei de astăzi, studiul a identificat un fenomen distinct: apariția bruscă a unui cimitir mare care coincide aproape exact cu începutul și sfârșitul evenimentului climatic.
Recomandări
Extensiile de unghii, interzise la examenul pentru admiterea în școlile de poliție. De ce sunt considerate „de natură a influența rezultatele obținute”
Această adunare funerară nu este legată de mortalitatea în masă, ci mai degrabă de noi practici simbolice și sociale.
Cercetătorii sugerează că „cimitirul a fost folosit ca punct de întâlnire și afirmare colectivă în fața incertitudinii”, consolidând legăturile sociale din jurul lacului și al peștilor săi, resurse esențiale pentru supraviețuirea crizei.
În timp ce lumea actuală se confruntă cu o nouă criză climatică, experiențele de acum 8.200 de ani capătă o importanță reînnoită.
Spre deosebire de societățile nomade de atunci, omenirea contemporană este mai vulnerabilă din cauza dependenței de orașe și infrastructuri fixe.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
