Un cetățean ucrainean a fost arestat în Italia în legătură cu exploziile din 2022 care au avariat conductele de gaz Nord Stream.
Suspectul, a cărui arestare a fost confirmată de poliția italiană, a fost identificat de procurorii germani. În conformitate cu legile germane privind confidențialitatea, el a fost prezentat de autorități doar cu numele Serhii K.
Bărbatul este acuzat că a fost membrul unui grup care ar fi montat, pe 26 septembrie 2022, dispozitive explozive pe conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 de pe fundul Mării Baltice, în apropierea insulei daneze Bornholm.
Serhii K. și complicii săi ar fi transportat, spun procurorii germani, explozibilii pe un iaht cu pânze care a plecat din portul german Rostock.
Nava fusese închiriată de la o companie locală prin intermediari, folosind documente de identitate falsificate.
Nord Stream, deținută în majoritate de Gazprom, controlată de statul rusesc, și cofinanțată de marile companii energetice europene, a fost construită pentru a livra gaz rusesc direct în Germania, ocolind statele de tranzit precum Ucraina și Polonia, care au avut relații tensionate cu Moscova.
Presupusul sabotaj și scurgerile ulterioare de gaze au făcut ca conductele să nu mai fie operabile, la șapte luni după ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022.
Guvernele occidentale au acuzat inițial Rusia pentru explozii, iar Moscova a respins acuzațiile și a dat vina pe Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina.
Germania a investigat incidentul, deoarece companiile sale făceau parte din consorțiul care deținea proiectul Nord Stream. În august 2024, anchetatorii germani au încheiat ancheta inițială și au emis oficial un mandat de arestare pentru Volodimir Z., un cetățean ucrainean despre care anchetatorii credeau că este creierul din spatele complotului.
Mai multe știri apărute după atacuri au îndreptat degetul asupra unor agenți ucraineni, care e posibil să fi acționat independent de statul ucrainean.
Fostul șef al serviciilor secrete germane, August Hanning, a declarat pentru Die Welt, în august 2024, că el crede că au existat acorduri între președinții Poloniei și Ucrainei pentru a efectua atacul – o acuzație care a fost negată de biroul președintelui polonez.
Guvernul ucrainean a negat, de asemenea, în repetate rânduri responsabilitatea pentru atac.
Atât Danemarca, cât și Suedia, în apele cărora au avut loc exploziile, și-au încheiat anchetele privind incidentul în 2024. Deși poliția daneză a declarat că exploziile s-au datorat unui „sabotaj deliberat al conductelor de gaz”, aceasta nu a identificat niciun suspect și a declarat că „nu există nicio bază necesară pentru a continua urmărirea unui caz penal”.
Un nou raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice a constatat că Rusia și-a intensificat dramatic operațiunile de sabotaj în întreaga Europă, numărul atacurilor care vizează infrastructura critică fiind aproape de patru ori mai mare din 2023.
