Acest instinct este profund. În locuri precum Istanbul, nenumărate pisici cutreieră străzile, dar sunt tratate cu o reverență izbitoare. Oamenii se plimbă în jurul lor, le hrănesc și le îngrijesc.
Simțim repulsie la actele de cruzime îndreptate împotriva celor nevinovați. Răul adus unui copil ajunge în știri naționale pentru că încalcă acest principiu uman fundamental. Natura însăși reflectă acest impuls. O ursoaică grizzly, deși are jumătate de mărimea unui mascul, își va risca viața fără ezitare pentru a-și proteja puii de el. Ea întruchipează apărarea feroce și neclintită a inocenței.
Răspunsul nostru față de lume este dictat în mare măsură de această busolă internă. Vedem un act nevinovat și răspundem cu bunătate, dragoste și compasiune. Suntem martori la unul crud și simțim antipatie, animozitate sau chiar ură. Judecăm constant acțiunile altora prin această lentilă.
Însă cea mai importantă judecată, cea care se desfășoară într-o buclă continuă de-a lungul vieții noastre, este cea pe care o îndreptăm asupra noastră înșine.
Ciclul bunătății
Dacă prețuim inocența și bunătatea în lumea exterioară, rezultă că trebuie să le prețuim și în noi înșine. Acțiunile noastre, atunci când sunt aliniate cu aceste valori, creează un ciclu frumos, auto-întăritor al fericirii.
Gândește-te la un cățeluș care linge cu bucurie fața unui străin. Este un act spontan de iubire care aduce bucurie imediată amândurora. Poate că nu umblăm lingând străini, dar putem întruchipa aceeași intenție inocentă.
Ajutând pe cineva într-un moment de dificultate te umple de un profund sentiment de bunăstare. Aceasta este magia bunătății. Este un dar spontan care recompensează la fel de mult pe cel care dăruiește, cât și pe cel care primește.
Greutatea lipsei de bunătate
Opusul este la fel de adevărat. Când acționăm împotriva propriului nostru simț înnăscut de bunătate, în special față de cei inocenți, autodisprețul care urmează poate fi uriaș. Creează o rană grea și durabilă în sufletul nostru.
Citește pe Antena3.ro
Crimă șocantă în Craiova: O profesoară a fost ucisă de soț chiar în fața fetiței lor de 11 ani. Poștașul ar fi auzit strigătele femeii
Alegerea unei inimi inocente
Viața ne va pune constant în fața unor alegeri. Putem alege calea bunătății sau calea cruzimii. Asta nu înseamnă să fim lipsiți de apărare. Putem și ar trebui să ne protejăm și să stabilim limite atunci când alții vor să ne facă rău. Dar putem face acest lucru cu calm, nu cu furie. Ne putem apăra fără a deveni cruzi.
Adevărata cale către fericire constă în cultivarea unei inimi inocente – o inimă care, asemenea unui copil, caută uimirea și frumusețea în lume. Când practicăm mici acte de bunătate, începem să schimbăm modul în care ne percepem pe noi înșine. Ne uităm în oglindă și vedem o persoană bună, o persoană amabilă. Și pentru că suntem programați să iubim și să protejăm inocența, începem să iubim și să protejăm inocența înfloritoare din inimile noastre.
Cu toții avem lucruri în trecut pe care le regretăm. Cu toții am făcut greșeli. Cheia este să nu ne oprim asupra lor, ci să învățăm din ele, să ne iertăm și să alegem o cale diferită astăzi. Astăzi este o zi nouă. Putem alege să fim persoana care ajută cu o valiză, care zâmbește unui străin, care acționează cu dragoste și compasiune.
Practicând bunătatea, inimile noastre devin mai ușoare și mai blânde. Fericirea încetează să mai fie un premiu incert pe care îl urmărim și devine, în schimb, un companion constant și cald, un vechi prieten care este pur și simplu acolo cu noi, pe tot parcursul zilei, notează psychologytoday.com.
