„Au lovit în noi cu sete”
Profesoara Lăcrămioara Bozieru, acum dirigintă la clasa a IX-a, lucrează în sistem de mai bine de 30 de ani. „Peste șase ani, voi ieși la pensie, iar această generație de copii pe care o preiau în toamnă, cel mai probabil, va fi ultima”. În vocea femeii se simte o urmă de tristețe. „În ultimii doi ani pe care îi voi mai petrece la catedră nu voi mai fi dirigintă. Nu aș putea prelua o nouă clasă de elevi, iar apoi să-i abandonez pe drum”.
Pe de altă parte, mărturisește femeia, munca depusă, energia consumată de-a lungul anilor, meseria aceasta atât de dragă ei îi lasă acum, la final, un gust amar.
„Măsurile pe care le-a luat Guvernul Bolojan, această reformă, cum o numește, foarte neinspirat, ministrul David vor arunca educația cu 100 de ani înapoi. Pentru că ceea se întâmplă acum în învățământ nu are nicio legătură cu reforma. Putem vorbi despre o reformă financiară, poate, dar nu despre una a sistemului, așa cum dorește ministrul s-o vândă publicului”.
Dascălul a precizat că nu este vorba doar despre muncă în plus, ci și despre o diminuare considerabilă a veniturilor în contextul scumpirilor care au avut loc. „Și noi suportăm, la fel ca toți ceilalți români, mărirea TVA-ului și majorările de prețuri. Viața costă mai scump, iar noi resimțim asta cel mai puternic”.
Recomandări
Facturile românilor pe iulie au fost emise cu TVA 21%. „Netflix, utilități, internet, toate sunt mai scumpe cu o lună mai devreme”
În educație au lovit crunt, cu sete, au transformat profesorii în carne de tun – primii sacrificați pe altarul reformei. „Nicio altă categorie socio-profesională nu a fost atât de sacrificată precum suntem noi”.
„Voi fi în clasă, alături de elevi, și mă voi preface că totul este bine”
Deși critică dur măsurile adoptate prin Legea Bolojan, profesoara Lăcrămioara Bozieru ne-a mărturisit că nu este de acord cu boicotarea primei zile de școală, așa cum propun sindicatele. Motivul? Gestul este unul simbolic și inutil, căci deciziile au fost deja luate și implementate. E prea târziu acum pentru o schimbare.
„Dacă, într-adevăr, vrei să pui presiune, nu o faci boicotând ziua în care vine copilul cu floricica în mână pentru doamna, în care-și primește cărticelele, ziua în care cei din clasa zero își cunosc învățătoarea și colegii. Când, poate, mulți dintre cei mici abia așteaptă serbarea de început de an. Sunt acele bucurii și emoții pe care, noi ce facem, le furăm? De ce? În ce scop? Legea este deja adoptată. Gata! Trenul e pierdut!”
Lăcrămioara Bozieru ne-a spus că de abia așteaptă să-și cunoască ultima generație de elevi. „Vreau să vorbim, să le răspund la întrebări, dacă mi le vor pune. Le voi explica, dacă vor fi curioși, ce se întâmplă. Le voi spune că, pe viitor, vor fi niște schimbări. Le voi spune adevărul”.
Recomandări
Cum a încercat Iulian Dumitrescu să scape de dosarul de corupție. Apărarea fostului șef al CJ Prahova: „Este total neadecvat să i se rețină vina exclusivă”
Dacă nu o vor întreba nimic, profesoara se va preface că totul e în regulă. „Voi zâmbi, cum o fac de obicei, voi fi bucuroasă să-i cunosc, le voi transmite prin atitudine și vibe că totul este și va fi bine, că nu sunt atât de afectată de ce se întâmplă. Ce vină au ei? De ce i-aș încărca cu problemele mele, ale noastre?”
Dascălul ne-a mărturisit că profesorii sunt niște actori. „Odată ce am intrat în clasă, problemele personale sunt lăsate la ușă. Și am învățat să zâmbim copiilor, să-i iubim și să le fim aproape chiar dacă, după ore, ne numărăm mărunțișul din buzunare și ne întrebăm cu groază cum vom plăti întreținerea sau rata la bancă”.
Profesoara Lăcrămioara Bozieru activează în învățământ de peste 30 de ani. Foto: arhivă personală
„Puteau boicota Bac-ul, Titularizarea sau Definitivatul. Acela ar fi fost un protest real”
Să boicotezi ziua de 8 septembrie nu are, așadar, niciun sens, căci zarurile au fost aruncate. „Profesorii sunt repartizați, normele sunt făcute, oamenii, unii dintre ei, au intrat deja în restrângere de activitate. Legea este adoptată, lucrurile au fost stabilite și implementate. Ce să mai obții acum?”
Profesoara crede că în urma acestei forme de protest nu se va întâmpla absolut nimic. „Ce demonstrez boicotând ziua de 8 septembrie? E doar praf în ochi! La fel de simbolice îmi par acum și protestele din fața ministerului, discuțiile pe care Daniel David și Ilie Bolojan le-au purtat cu liderii de sindicat. I-au lăsat să vorbească, iar apoi au spus „N-am!”, ca Ilie Moromete când a venit Jupuitu cu fonciirea”.
Aceste măsuri au fost luate în timpul vacanței, mai spune profesoara, când nu s-a putut face o mobilizare generală a cadrelor didactice, când o grevă nu și-ar fi avut locul, ar fi fost absurdă. „Sindicatele nu au reacționat atunci, la cald, când încă, cine știe, se mai putea face ceva. Acum e și inutil, și prea târziu. Dacă, într-adevăr, și-ar fi dorit să riposteze, să trimită un mesaj clar, ar fi putut s-o facă. Au avut o mulțime de ocazii, dar au tăcut chitic: puteau boicota examenul de Bacalaureat din toamnă, examenul de Titularizare, de Definitivat și de grade didactice. Profesorii ar fi putut să nu se prezinte la supraveghere, la corectură. Dar nu au făcut-o. În schimb, acum, la spartul târgului, sindicatele decid să blocheze prima zi de școală! Adică serbarea copiilor!! Mare realizare!!!”
Prin urmare, nu vorbim decât despre un gest simbolic și care nu va impresiona pe nimeni. „Oricum, pe 8 septembrie nu se face școală. Deci, ce se boicotează, de fapt? O serbare? Pe bune??”
„Nu vreau să iau parte la acest eșec”
Profesoara de la Xenopol ne-a mărturisit că profesorii îngenunchiați financiar sunt mai ales cei care pierd din numărul de ore suplimentare, iar cele care le rămân vor fi plătite cu sume reduse la jumătate. „Nu este posibil să fii plătit mai puțin decât este muncitorul care pune poliester pe bloc atunci când îl izolează termic. Ora lui este mai bine plătită decât ora unui cadru didactic! Prin urmare, cel mai probabil, mulți vor refuza să mai ia ore suplimentare. Ce sens mai are să te chinui? Pentru ce? Pentru nimic?”.
Deciziile ministrului au fost mai mult decât cinice, prin urmare demersurile sindicatelor, oricare ar fi ele, inclusiv boicotarea anului școlar, vor rămâne doar niște gesturi simbolice de protest, forme fără fond. „Demersul, oricât de nobil ar fi, este din start sortit eșecului. Iar eu, una, nu vreau să iau parte la acest eșec. Am decis că voi fi la școală pe 8 septembrie. Evident, dacă școala de va deschide, dacă voi putea intra în curte, în clasă”.
Profesoară de engleză la un liceu din București, Lăcrămioara Bozieru ne-a spus că și-a pierdut încrederea în sindicate. Foto: arhivă personală
„Copiii au suferit destul. Nu le luați și festivitatea!”
Elevul este victima colaterală a unei lupte surde și oarbe cu un sistem decis să taie-n carne vie. Inclusiv în viitorul copiilor, consideră profesoara. „Lehamitea și dezamăgirea profesorilor va afecta calitatea actului educațional. Și o spun cu mare tristețe. Oamenii nu mai sunt motivați și nu se vor mai implica. Va fi un lasă-mă să te las…”.
Fără bani, plin de datorii, cu rate la bănci, numărându-și mărunțișul din salariu sau din pensie prin magazine, profesorul român va ajunge să reprezinte imaginea eșecului, în toată splendoarea lui, imaginea unui sistem corupt, plin de hibe și încremenit în paradigme comuniste. „Elevii și-au pierdut bursele, e posibil să găsească alți profesori la clasă, e posibil să ajungă să învețe în sistem simultan, în clase supraaglomerate, alături de alți colegi, unii ar putea face naveta în alte școli. Și-au pierdut gratuitatea pe transport, li s-au scumpit rechizitele, iar acum le luăm și festivitatea de început de an? Oameni buni, cât mai trebuie să îndure acești copii?”
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
