Descoperirea eritrulozei în Calea Lactee: Implicații pentru originile vieții

O cercetare revoluționară

Recent, un studiu publicat în revista Astronomia naturii a atras atenția cercetătorilor din întreaga lume. Echipa, coordonată de Izaskun Jiménez-Serra de la Centrul de Astrobiologie din Spania (CAB), a realizat o descoperire importantă: identificarea eritrulozei, un zahăr format din patru atomi de carbon, în Calea Lactee. Această moleculă, care se regăsește în mod natural în cantități reduse în zmeura roșie, are aplicații și în industria cosmetică, fiind utilizată în loțiuni autobronzante.

Identificarea eritrulozei în spațiul interstelar

Cercetătorii au detectat eritruloza într-un nor molecular specific, numit G+0.693−0.027, situat aproape de centrul galaxiei noastre. Folosind două radiotelescoape din Spania, observatorul de 40 de metri de la Yebes și cel de 30 de metri al Institutului pentru Radioastronomie în Domeniul Milimetric (IRAM) din Sierra Nevada, echipa a reușit să identifice 12 linii spectrale corespunzătoare eritrulozei. Aceste semnături au fost comparate cu cele obținute în laborator, confirmând astfel existența moleculei în spațiu.

O observație notabilă este că zaharurile mai simple, cele cu trei atomi de carbon, pe care cercetătorii se așteptau să le găsească, nu au fost detectate deloc. În schimb, eritruloza s-a dovedit a fi de cel puțin opt ori mai abundentă, ceea ce a surprins chiar și pe autorii studiului.

Importanța zaharurilor în originea vieții

Zaharurile sunt molecule esențiale pentru viață, constituind „coloana vertebrală” a moleculelor de ARN și ADN. Ele joacă un rol crucial în procesele metabolice și sunt componente structurile polimerilor energetici. O întrebare fundamentală în cercetarea originii vieții este cum au apărut primele monozaharide pe Pământul primitiv. Experimentele de laborator care simulează condițiile prebiotice nu reușesc, în general, să producă cantități suficiente de aceste molecule, ceea ce face ca descoperiri precum cea a eritrulozei să fie cu atât mai valoroase.

Jiménez-Serra, declarând pentru Gizmodo, a explicat că scopul cercetării a fost acela de a determina dacă zaharurile ar putea fi sintetizate în norii moleculari din care se formează stelele și planetele. Din observațiile realizate, s-a demonstrat că eritruloza se formează eficient pe granule de praf interstelar înghețat, prin combinarea glicolaldehidei și etilenglicolului, chiar și la temperaturi extrem de scăzute, de aproximativ -250 de grade Celsius.

Relația cu evoluția moleculelor de ARN

Un aspect fascinant al eritrulozei este că, în condiții apoase, aceasta se poate transforma în treoză, o moleculă care aparține familiei acizilor nucleici simpli. Treoză este considerată un potențial precursor evolutiv al ARN-ului, care, se crede, a precedat ADN-ul în istoria timpurie a vieții. Această descoperire aduce un nou context în înțelegerea felului în care biologia primitivă ar fi putut evolua.

O premieră în astronomie

Până la această descoperire, cercetătorii identificaseră peste 340 de molecule diferite în mediul interstelar, fără a fi găsit un zahăr autentic. Deși au fost descoperite molecule care sunt precursorii ribonucleotidelor, confirmarea directă a unui zahăr a fost lipsită până acum. Identificarea eritrulozei este un pas important în acest sens și deschide ușa pentru posibile descoperiri ulterioare ale altor zaharuri esențiale în spațiul interstelar.

Anterioare descoperiri au demonstrat prezența zaharurilor precum riboza și glucoza în meteoriți primitivi și în probe de pe asteroidul Bennu, oferind indicații că aceste molecule ar fi putut fi transportate pe Pământ prin asteroizi și comete în perioada cunoscută ca Bombardamentul Intens Târziu, cu aproximativ patru miliarde de ani în urmă.

Concluzii și perspective

Identificarea eritrulozei nu este doar o realizare științifică, ci și un pas important în sprijinul teoriei că viața s-ar putea forma în mod similar în alte colțuri ale universului. Dacă zaharurile esențiale, cum ar fi riboza, se dovedesc a fi frecvente în toată galaxia, acest lucru ar întări ipoteza conform căreia condițiile pentru apariția vieții nu sunt unici pentru Sistemul Solar, ci mai degrabă sunt rezultatul prezenței compușilor organici deja existenți în materialul din care au luat naștere stelele și planetele. Această cercetare deschide noi căi de investigație pentru astrobiologie și ne invită să ne reconsiderăm perspectivele asupra originii vieții atât pe Pământ, cât și în întreg universul.

https://jurnalul.ro/thumbs/amp/2026/07/19/zahar-zmeura-descoperit-calea-lactee-origine-viata-19018240.jpg