Mai multe studii făcute în 2025 în fiecare țară arată că, în Polonia, peste șapte din zece oameni își planifică o vacanță și petrec adesea o săptămână sau mai mult; în Ungaria, doar o treime dintre oameni își permit să plece anual în concediu, iar în Bulgaria aproape 40% renunță complet la astfel de planuri. România se află undeva la mijloc în ierarhia regională, dar manifestăm și unele comportamente paradoxale, simultan, care au mult de-a face cu gradul scăzut de educație financiară.
Potrivit unui sondaj recent, jumătate dintre români merg în concediu, dar pentru aproape jumătate dintre cei care decid să plece în vacanță sejurul durează doar trei–patru zile, adesea finanțate din economii făcute la limită sau chiar pe datorie, din descoperiri de cont sau carduri de credit.
Potrivit sondajului realizat în august de CEC Bank și FinZoom, jumătate dintre români își petrec vacanța în țară, cu destinații preferate precum marea (23%), muntele (20%) sau vizitele la rude și la sat (7%). Aproximativ 33% nu pleacă deloc, iar doar 16,7% aleg o destinație externă. Potrivit datelor centralizate de CEC Bank, 57,5% dintre români au menționat că se ocupă personal de rezervări pentru concedii, 24% nu obișnuiesc să facă rezervări deloc, în timp ce aproximativ 13,5% dintre ei apelează la serviciile unei agenții de turism și doar puțin peste 5% dintre respondenți au precizat că se bazează pe recomandările apropiaților.
Peste 45% dintre cei care au răspuns sondajului au menționat că urmează sau au mers deja doar 3-4 zile în vacanță în anul acesta, 28,6% spun că au ales să petreacă 7 zile de vacanță, 11% și-au alocat 10 zile pentru concediu la distanță de casă, doar 15% declarând că petrec 14 zile sau mai mult în vacanță. Când vine vorba de motivația pentru luarea concediului, peste 64% dintre români spun că au nevoie de odihnă, peste 35,5% dintre respondenți declară că „vor îmbina utilul cu plăcutul” și un procent infim, de sub 1% dintre români, au declarat că merg în vacanță strict pentru cumpărături.
Problema cea mai mare în ceea ce privește vacanțele românilor ține însă de modul în care aceștia își gestionează finanțele când iau decizia de a pleca în concediu. Studiul citat arată că, într-adevăr, 77% dintre români strâng banii din timp, făcând economii pe parcursul anului, însă aproape 10% dintre români se împrumută de la prieteni, aproape 7% spun că folosesc tichetele de vacanță pentru plata concediului, iar circa 5% apelează la cardul de credit sau la un overdraft pentru a-și plăti concediul. Foarte puțini, spune studiul, adică 2%, spun că primesc prime de concediu de la angajator.
Apartamente de vanzare Pipera, Canton 71
Potrivit datelor centralizate de Comisia Europeană ultima dată în 2023, România are printre cele mai scăzute rate de educație financiară din UE, doar 20% dintre români putând fi încadrați în criteriile minime de cunoștințe legate de buna gospodărire a finanțelor și noțiuni economice. Un astfel de studiu făcut de Asociația FeminEast și publicat în august 2025 arată că peste 27% din tinerii români se chinuie să facă față cheltuitului compulsiv și unul din trei respondenți a avut întrebări legate de educația financiară.
Suntem încă țara în care 38% dintre români spun că anul acesta își vor plăti concediile și cheltuielile din cadrul sejurului cu cash, și sub 22% au spus că vor plăti atât cu cash, cât și cu cardul, fie de debit, fie de credit. Puțin peste 17% vor plăti doar cu card de debit și cash, aproape 6% doar cu card de credit și puțin peste 5% doar cu card de credit și cash. În ceea ce privește bugetul de vacanță, 42% dintre români au alocat anul acesta cu 10% până la 30% mai puțini bani decât anul trecut.
Cum ne departajăm de țările din regiune la nivelul apetitului pentru vacanțe
Potrivit unui sondaj realizat în iunie 2025 de Organizația Poloneză a Turismului, 73% dintre polonezii cu vârste între 18 și 65 de ani plănuiesc să plece în vacanță în această vară, cu 3% mai mulți turiști față de anul trecut. Deși dintre aceștia 61% au ales să rămână în Polonia, explorând litoralul baltic, în majoritate, 17% merg și în zonele montane sau regiunile lacustre (13%), în timp ce 31% plănuiesc călătorii externe, în special în Croația (20%), Grecia (18%) și Italia (15%). Pentru polonezi, durata medie a unui sejur ajunge până la 12 zile, substanțial peste cât își pot permite românii să plece în vacanță.
În Polonia, astfel, vacanța este o normalitate, nu o excepție, iar populația planifică, rezervă și își permite atât concedii în țară, cât și pachete turistice externe, pe măsura veniturilor disponibile.
Ungaria, în schimb, se află la polul opus. Un sondaj Publicus din iulie arată că doar 34% dintre unguri au planuri de vacanță, în timp ce 66% nu pleacă deloc. Din cei care călătoresc, 44% rămân în țară, 33% merg în străinătate, iar 22% combină. Durata medie este însă, și aici, mai generoasă decât în România, deoarece, potrivit studiului citat, 50% dintre respondenți declară că vor petrece între 4 și 7 zile, aproape 40% peste o săptămână, iar doar 10% merg într-o vacanță de 1–3 zile. Bugetul concediilor pentru vacanțe al maghiarilor este limitat însă, majoritatea declarând că se înhamă la cheltuieli între 100.000 și 250.000 de forinți de persoană, ceea ce înseamnă aproximativ 260–650 euro, iar 59% spun că au nevoie de economii dedicate pentru a putea pleca, în timp ce 19% recunosc că fac reduceri serioase în alte cheltuieli pentru a salva vacanța.
Potrivit Eurostat, 39,3% dintre unguri nu își permit o vacanță de o săptămână, plasându-se pe locul patru în UE, după Bulgaria (41,4%), Grecia (46%) și România (58,6%). Astfel, Ungaria are un nivel scăzut de participare la turism, încadrat în extreme, în sensul în care cei cu educație și venituri mai ridicate merg în concedii externe, în timp ce majoritatea renunță, de fapt, fără să își asume cheltuieli care să le pericliteze siguranța financiară.
În Bulgaria, situația e și mai gravă, când vine vorba atât de timpul alocat concediilor, al bugetelor disponibile și, în general, al dispoziției pe care o au bulgarii pentru vacanțe. Un sondaj Myara, citat de agenția de știri Novinite în mai anul acesta, arată că aproape 38% dintre bulgari nu au planuri de vacanță deloc în acest an. Doar 33,2% își propun o vacanță în interiorul granițelor țării, în special la litoral, și 11,9% merg în străinătate, restul combinând cele două.
Paradoxal, însă, este faptul că, strict pentru cei care pleacă, bugetele sunt mai mari decât în România, media cheltuielilor ridicându-se la circa 2.200 leva (adică 1.100–1.200 de euro) pentru întreaga vacanță. Practic, o parte din populație renunță complet, în timp ce alta cheltuiește sume comparabile cu occidentalii, ilustrând transparent tocmai decalajele enorme de venituri din societate, fenomen destul de prevalent și la noi, de altfel, doar că românii nu renunță la concedii dacă nu au bani, ci își asumă riscuri financiare ridicate doar pentru a pleca în vacanță.
Potrivit datelor citate la începutul acestui material, participarea la turism la noi în țară este mai mare decât în Ungaria și Bulgaria, dar mult sub Polonia. Vacanțele sunt însă mai scurte decât oriunde în regiune, iar creșterea gradului de îndatorare doar pentru a finanța un concediu arată practic și că noi, în general, percepem vacanța ca o nevoie fundamentală, chiar și dacă o petrecem „pe datorie”. Iar, per total, intrarea în Schengen terestru nu a schimbat nimic din comportamentul de consum al turiștilor români. Chiar dacă timpii de așteptare în vămi ar fi trebuit deja să se resimtă, să se reducă, problemele financiare ale românilor nu doar că au rămas, dar anul acesta s-au și agravat, ținând cont de toate îngrădirile venite odată cu creșterea inflației și a prețurilor, fără o majorare a nivelului de trai.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
