Guvernul Bolojan și-a asumat în cele din urmă răspunderea pe cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale, dar într-o formă trunchiată a acestuia, mai precis cea în care reforma administrației locale a fost amânată la cererea explicită a PSD.
Iar la baza acestei amânări au fost propunerile concrete ale premierului care ar fi implicat tăierea a 70.000 de posturi din primării și consilii județene, în vreme ce PSD ar fi vrut tăierea a numai aproximativ 40.000 din posturi.
Disputa pe acest subiect a fost de altfel atât de contondentă, încât premierul Ilie Bolojan a amenințat în multiple rânduri cu demisia în cazul în care nu va fi lăsat să ducă reforma administrației locale la bun sfârșit, moment în care PSD a declarat la rândul său faptul că ia în serios ieșirea de la guvernare, o măsură care, spun multiple surse, ar fi doar o chestiune de timp.
Număr imens de UAT-uri care nu-și mai justifică existența
Până ca această decizie să devină efectivă, însă, profesorul Sergiu Mișcoiu a explicat pentru Ziare.com care sunt motivele pentru care s-a ajuns la această situație, arătând faptul că esența acestei dispute este exact cea pe care am amânat-o structural din anii 1990, mai precis reforma administrativ-teritorială.
Astfel, acesta arată faptul că trebuie privită cauza profundă a problemei, în sensul în care România are județe care sunt ineficiente, prea mici pentru a absorbi fonduri, prea puțin funcționale și, de fapt, spune profesorul de Științe Politice, este vorba mai degrabă despre „baronii” decât despre județe.
Totodată, acesta mai arată faptul că în același timp avem un număr de unități administrativ-teritoriale (UAT) imens, care depășește orice fel de logică, fiind vorba, practic, de peste 2800 de UAT-uri, în condițiile în care populația multora dintre acestea este în scădere și pur și simplu nu se mai justifică existența lor.
„Noi ne-am ferit de concentrare prin crearea acestor zone metropolitane care sunt absolut iluzorii de fapt și funcționează foarte prost, iar această metodă a fost folosită tocmai pentru a nu tăia numărul de funcții în administrația publică. Plătim polița acum și vedem că există o tensiune reală, o viziune total diferită între, pe de o parte, USR și PNL, care vor să împingă aceste schimbări care ar aduce economii și ar crește capacitatea de acțiune a administrației publice locale și PSD, care evident este un partid format în mare măsură din aleși locali, care nu dorește să-și distrugă baza electorală”, a explicat profesorul Sergiu Mișcoiu.
Prin urmare, acesta arată că este vorba despre o tensiune suficient de importantă încât să blocheze cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale, adăugând și faptul că, foarte probabil, măsurile din acest al șaselea mini-pachet din cel de-al doilea pachet fiscal, cel al administrației locale, practic singurul pe care executivul nu și-a asumat răspunderea, se vor lăsa așteptate mai multă vreme.
Regionalizarea, tren ratat încă din 2013, când s-a vrut schimbarea Constituției în acest sens
Pe de altă parte, în context, profesorul Sergiu Mișcoiu spune că trebuie să ne imaginăm și ce s-ar întâmpla într-o zonă rurală în care nu există servicii publice aproape deloc, urmare a încetinirii sau poate chiar sistării activității ca rezultat al tăierii vehiculate de posturi în administrația locală.
„Din păcate, în România anului 2025 avem dispensare foarte puține, avem servicii sociale de îngrijire extrem de precare și de puțin prezente și avem distanțe enorme care trebuie parcurse fără un transport public adecvat, deci o problemă mare legată de accesul oamenilor la resurse – și acest lucru evident că, odată cu scăderea numărului de funcționari, spre exemplu, în zona de asistență socială din primării, va duce la înrăutățirea vieții oamenilor, deci trebuie luat în calcul și acest argument”, arată acesta.
În același timp, însă, cu referire la disputa privind numărul exact de posturi care ar trebui reduse în administrația locală, profesorul Sergiu Mișcoiu arată faptul că întotdeauna a combătut cifrele globale, cu alte cuvinte, adaugă acesta, „reducerea cu X la sută, sau scăderea cu X la sută”.
„De fapt, toate acestea ar trebui să fie calculate în context, pe baza unor analize care să fie făcute la firul ierbii, iar în sensul acesta PSD are dreptate. Unde nu are dreptate este acolo unde încearcă să folosească pretextul acestor studii mai amănunțite asupra nevoilor de restructurare pentru a împinge în derizoriu această reformă și pentru a-și menține puterea pe plan local”, continuă acesta.
Mai mult, profesorul Sergiu Mișcoiu adaugă și faptul că între discursul pe care îl are PSD în public și faptele efective pe care le vedem în teritoriu este o distanță enormă, lucru care a și dus la scăderea masivă a acestui partid la sub jumătate, dacă nu chiar o treime din numărul de votanți pe care îi avea odinioară.
Nu în ultimul rând, acesta amintește că discuția privind regionalizarea a fost începută încă din anul 2013, când USL avea o majoritate de două treimi în Parlament și a fost vorba inclusiv de modificarea Constituției pentru a permite acest lucru.
„Acel moment a fost cel mai grav care a fost pierdut până acum, pentru că dacă am fi putut atunci să facem regionalizare pe bune, cu regiuni funcționale, care să fie conduse de instituții alese, nu numite și la cheremul baronilor locali, competitive din perspectiva absorbției fondurilor, am fi putut avea acum o altă situație, am fi putut restructura practic radical administrația publică locală într-o perioadă în care ne reveneam din criza economică, deci aveam o bunăstare care creștea”, explică Sergiu Mișcoiu.
Nu s-a făcut însă nimic din toate acestea, concluzionează acesta, iar pentru această situație este vina clasei politice „în bloc”.
Cu alte cuvinte, adaugă acesta, nu putem să dăm vina numai pe PSD, dar este în special vina PSD și a PNL pentru că au ținut țara într-o „amorțire nereformistă”, al cărei preț îl plătește acum întreaga societate.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
