Europa Liberă începe săptămâna aceasta un nou sezon SmartJob. Timp de câteva luni, podcastul va fi dedicat combaterii dezinformării și știrilor false, ca parte a unui demers mai larg al Europei Libere „Contra mincinii”.
Războiul hibrid – adică amenințarea militară dublată de propagandă intensă, manipulare, răspândirea confuziei, a suspiciunii și neîncrederii, deconstruirea regulilor firești (precum mersul la doctor, ne-bătut nevasta și respectul elementar pentru autorități), dărâmarea deliberată a instituțiilor simbol ale democrației în așteptarea instalării autoritarismului – este un fenomen evident și în România.
El pare să se fi întețit din nou după șocul care a dus la anularea prezidențialelor din decembrie, reluarea lor în mai și în contextul nevoii tot mai vizibile de a apăra direct Constituția, adică regimul democratic al țării.
La SmartJob, vom încerca să deslușim mecanismele acestor valuri de minciuni, ca să folosim cel mai exact, dar și cel mai neoș cuvânt potrivit. Minciuna răspândită în masă a început să afecteaze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial etc.
Oricine trăiește în România a remarcat recent că dezbaterile politice au devenit vehemente, chiar brutale, iar ecoul lor desparte rude, prieteni, colegi, enoriași, comunități, cel puțin la fel de febril ca în 1990, când țara avea de ales între a rămâne pe orbita Uniunii Sovietice sau a-și recăpăta locul în Europa, cu o democrație liberală autentică.
Acum, cei care au dubii trebuie să se hotărască dacă e bine să trăiască ca în Belarus sau în Rusia ori într-o Românie ca „pe vremea lui Ceaușescu” sau în democrația românească șubredă și cu păcate, dar firească și perfectibilă.
De aceea, la SmartJob, cu ajutorul experților în comunicare, în social media și în publicitate și marketing politic, vom învăța împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele atât de sofisticate ale dezinformării.
Valentin Jucan, invitatul primei ediții SmartJob din acest sezon, este șeful interimar al CNA. Este vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului, iar din cauza vacanței postului, a preluat și responsabilitățile de președinte.
Valentin Jucan: „Să spui adevărul nu face parte dintr-un curent politic. Să minți se pare că face”
Responsabilul de la CNA avertizează că, pe fondul valurilor de dezinformare și a lipsei de încredere în autorități, eforturile actualului guvern de a face reforme s-ar putea dovedi inutile și irelevante într-o țară în care sistemul politic se scufundă:
„Știm că trebuie să fie luate niște măsuri care nu sunt populare (…)dar asta nu înseamnă că trebuie să punem pe plan secund sau mai rău, elementele care țin de societate și de dezinformare, ca să salvăm România (economia țării n.r.). Iar în același timp, România începe să alunece și să patineze la nivelul societății”.
Într-o discuție despre propagandă, manipulare în postări virale, unele chiar de tip militar (cum ar fi minciuna că Uniunea Europeană vrea război), fabrici de boți și sancțiuni prea slabe, oficialul de la CNA menționează că instituția sa, aflată în avangarda luptei contra dezinformării, ar trebui să își permită să cumpere softurile necesare detectării campaniilor de fakenews/ minciuni difuzate online. Altfel nu poate cere cu succes platformelor social-media să înlăture postările respective.
Iar cererea e cu bătaie mai lungă. Valentin Jucan crede că diminuarea pesimismului și a nemulțumirilor din societate nu se poate face decât prin investiții în viitor:
„Nu vreau să fiu pesimist, nu vreau să fiu sau să sune alarmist și să să fiu încă o voce care, domnule, au înnebunit unul – cu tăierile, unul – cu viitorul negru. Dar avem nevoie să investim în educație. Avem nevoie să investim în a da societății acel antidot de care are nevoie ca să se apere”.
El spune că statul trebuie să vină cu politici publice menite să risipească confuzia și frica din societate – proiecte de informare corectă, proiecte medicale, proiecte de parenting, etc.
Valentin Jucan, președintele interimar al CNA, la podcastul Adrianei Nedelea, SmartJob/ Europa Liberă, septembrie 2025.
Pe de altă parte, președintele interimar al CNA observă că politicienii și oficialii, inclusiv de la nivel local, ar trebui să fie mult mai activi în combaterea dezinformării și a minciunilor crase cu care sunt îmbâcsite comunități întregi, fie că e vorba de supremația absolută a dacilor asupra universului, fie că e vorba despre îndemnurile de a te trata acasă indiferent ce te doare.
E nevoie, spune Valentin Jucan, de „această punere a adevărului față în față cu cu falsul”, dar se pare că mulți dintre cei care activează în politică au preferat să tacă:
„Să spui adevărul nu face parte dintr-un curent politic. În schimb, să minți se pare că face”.
Dar este România în pericol de destabilizare socială sau politică din cauza dezinformării, a fake news-urilor și a minciunilor?
„Nu, din cauza lipsei educației”, spune Valentin Jucan, referindu-se la lipsa de investiții în domeniul educațional și al combaterii analfabetismului funcțional.
Dezinformarea și-a făcut cuib în mințile noastre într-un mediu prielnic, remarcă el amar: „Haideți să spunem lucrurilor pe nume. Asta a fost atenția pe care noi am dat-o educației… Foarte, multă lume mă întreabă de ce în Suedia nu prinde dezinformarea, cel puțin categoria de de dezinformare pe care o regăsim noi în România (…) Pentru că la nivelul societății există acea imunitate căpătată prin educație”.
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Cum e minciuna azi? Cum era acum aproape un an, când au fost anulate alegerile prezidențiale de către CCR?
E mult mai sofisticată, spune Valentin Jucan: „Nu este suficient să tot vii și să reglementezi pentru că încetul cu încetul ajungi să ai un stat care reglementează, un fel de Big Brother.”
Și ce ar trebui să facem în schimb? „Să cheltuim foarte mulți bani pe educație și pe informare.”
Valentin Jucan vorbește despre multiplicarea postărilor care nu sunt ilegale, dar care exprimă simpatie față de Rusia lui Vladimir Putin și ură față de Uniunea Europeană.
Televiziunile care dezinformează
Amenda maximă pe care CNA o poate da pentru dezinformare este de 45.000 euro. Foarte puțin dacă luăm în considerare bugetele unor producții TV: „Este o invitație la încălcarea legii. Este rentabil. E un fel de abonament. Parlamentul n-a dorit niciodată să mărească amenzile.”
Amenda nu trebuie să fie considerată ca o formă de abuz la adresa libertății de exprimare, spune Valentin Jucan, pentru că libertatea de exprimare în sine vine cu niște obligații:
„Ea nu este garantată în întregime. Nu putem să acceptăm că promovarea, de exemplu, a fascismului sau a violenței face parte din libertatea de exprimare. Creșterea cuantumului amenzilor trebuie să însemne, de fapt, o responsabilizare.”
Cum pot identifica oamenii televiziunile de știri sau site-urile de știri care dezinformează?
„Când vezi că un post de televiziune o cam ține în breaking news ar trebui să-ți dea un pic de bănuit. N-are cum să fie un breaking news de dimineață până seara. În momentul în care citești sau ți se transmite: «n-o să-ți vină să crezi!», «bombă!», «nucleara din seara asta!», ar trebui să-ți pui niște semne de întrebare.”
Potrivit CNA, în cele trei luni care au urmat campaniei electorale, Realitatea Plus a fost cel mai sancționat post, cu amenzi în valoare totală de 110.000 lei, urmat de România TV, amendată cu 50.000 lei. Motivele: manipulare, informații neverificate și imparțialitate.
Cum să nu te lași păcălit
Jurnaliștii pot pune mâna pe telefon și pot verifica dacă o informație este adevărată sau nu. Cetățeanul care nu e jurnalist ce poate face?
„Să nu o accepte ca adevăr. Nu înseamnă că o respingi, dar nu o accepta atât de repede ca un adevăr clar asumat, motivul fiind: am văzut eu pe TikTok. Nu te duci să-ți iei tratament medical dintr-o platformă din online. Mergi la medic!”, explică Jucan.
Oamenii nu au încredere în autorități, spune vicepreședintele CNA, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne grăbim să considerăm acea informație ca fiind un adevăr:
„Încearcă să vezi ce spun și alții, dar nu tot în platformă, în bula în care te învârți. În momentul în care cineva dorește să-și cumpere un telefon nou, de exemplu, nu-l ia pe primul de pe raft. Mai caută. Se mai uită. Așa și cu informația.”
Lucrul care lipsește, în opinia sa, aproape cu desăvârșire în ceea ce privește statul român este o foarte bună comunicare:
„Atunci când o instituție dorește să contracareze o dezinformare, o poate face, dar are nevoie de o chestiune esențială, are nevoie de credibilitate”, spune Valentin Jucan. Iar credibilitatea nu se poate obține decât printr-o foarte bună comunicare a statului român cu cetățenii lui.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
