Președintele Statelor Unite, Donald Trump, care a surprins pe mulți prin convorbirea telefonică pe care a purtat-o luna trecută cu liderul Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat că este convins că această țară est-europeană va elibera o mare parte din sutele de prizonieri politici pe care îi deține.
„Cred că vor elibera o mare parte din cei 1.400 (de dețiunți – n.r.)”, a declarat Trump reporterilor, pe 5 septembrie, adăugând că acest lucru s-ar putea întâmpla „în viitorul foarte apropiat”.
El nu a oferit detalii.
Pe 15 august, președintele american a spus că a avut o convorbire telefonică cu autoritarul Lukașenko chiar înainte de summitul din Alaska cu președintele Vladimir Putin care are relații strânse cu Lukașenko.
Trump a scris, la acel moment, pe rețelele de socializare – și l-a descris pe Lukașenko ca un „președinte foarte respectat” – că întreaga conversație s-a concentrat pe eliberarea prizonierilor politici.
Pentru Lukașenko, criticat și izolat de mult timp de Occident ca un dictator și aliat fidel al lui Putin, telefonul lui Trump a reprezentat o realizare diplomatică însemnată.
Conform lui Valer Kavaleuski, liderul think-tankului din exil denumit Agenția de Afaceri Euro-Atlantice, accentul pe care l-a pus Trump pe deținuții politic este profund simbolic.
„Trump a pus problema umanitară, eliberarea prizonierilor politici, în fruntea mesajului său”, a declarat Kavaleuski pentru Europa Liberă.
“Acest lucru evidențiază că negocierile umanitare sunt convenabile atât pentru Minsk, cât și pentru Washington. Ele evită subiecte dificile ca geopolitica sau războiul din Ucraina, în timp ce par nobile și demne pentru că se referă la viețile oamenilor”.
Marina Kasinerava, de la Dissidentby, organizație care sprijină prizonierii politici, a declarat că numărul exact al prizonierilor politici din Belarus nu este cunoscut.
„Sistemul a făcut totul pentru a ascunde crimele împotriva drepturilor omului, inclusiv închiderea programelor instanțelor”, a spus ea.
Un document al Centrului Belarus pentru Drepturile Omului Vyasna arată că, până la data de 6 septembrie, a documentat 1.197 de persoane din Belarus considerate prizonieri politici.
„Majoritatea acestor persoane au fost ținta unor urmăriri penale motivate politic în legătură cu evenimentele care au avut loc în timpul și după alegerile prezidențiale din august 2020”, se arată în document.
Țara a fost zguduită de proteste masive împotriva alegerilor prezidențiale contestate, în urma cărora Lukașenko, conducătorul autoritar de lungă durată, a câștigat al șaselea mandat consecutiv. Opoziția și guvernele occidentale susțin că votul a fost fraudat.
Acest lucru a dus la o represiune brutală din partea autorităților din Belarus și la arestări în masă ale persoanelor implicate în protestele de stradă.
În ultimii cinci ani, 8.532 de persoane au fost acuzate de infracțiuni cu motivație politică, iar 7.299 au fost condamnate, susține Vyasna.
Apărătorii drepturilor omului afirmă că eliberarea a sute de prizonieri politici ar fi foarte binevenită. Însă ei subliniază că, dacă represiunea nu încetează, o astfel de măsură va fi mai degrabă o manevră tactică decât o schimbare sistemică.
Știre realizată cu ajutorul agenției Reuters.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
