Persoană care folosește telefonul mobil FOTO Pixabay
În era digitală, telefoanele ne însoțesc zi de zi, aproape ca o extensie a noastră. Petrecem ore întregi explorând ce e nou, verificând notificări și consumând conținut pe aplicații precum Instagram, TikTok sau YouTube. Fiecare moment de pauză sau plictiseală devine o ocazie de a ne conecta online, iar timpul pe care l-am putea folosi pentru somn, conversații reale sau activități creative se scurge fără să-l observăm.
Un jurnalist care a șters toate aplicațiile de pe telefon, cu excepția apelurilor și mesajelor, a relatat experiența sa într-un articol publicat de Business Insider.
“Mi-a schimbat felul în care gândeam, dormeam și vorbeam cu oamenii”
“Anul trecut a fost despre a scăpa de obiceiuri și relații toxice. Am încheiat relații romantice care mă secătuiau. M-am distanțat de prietenii falși. Am renunțat la situații profesionale care mă lăsau epuizat și am redus consumul de alcool după ce mi-am dat seama că devenise mai mult o cârjă decât un motiv de sărbătoare. Fiecare dintre aceste schimbări a fost deliberată.
Dar exista o relație toxică pe care nu o recunoscusem — una pe care o purtam în buzunar în fiecare zi. Telefonul mobil. Mai exact, aplicațiile care îl transformaseră dintr-o unealtă într-un lucru care dicta cum îmi petreceam timpul, cum comunicam și chiar cum gândeam.
A intrat în viața mea pe nesimțite: sesiunile de scroll târziu în noapte, reflexul de a verifica notificările în timpul conversațiilor, felul în care întindeam mâna spre telefon fără să gândesc, în clipa în care mă plictiseam sau eram anxios. Nu era dramatic, ca o ceartă cu un prieten sau o mahmureală urâtă, dar era la fel de coroziv. Când am recunoscut în sfârșit pentru mine că telefonul ar putea fi cea mai toxică relație a mea, am știut că trebuie să fac ceva.”
Clipa în care totul s-a schimbat: anxietate, somn prost și zgomot constant
“Declanșatorul nu a fost un singur eveniment, ci o acumulare de semnale mici pe care nu le-am mai putut ignora. Somnul era distrus. Stăteam întins ore întregi, derulând pe TikTok sau Instagram, verificând X sau LinkedIn, convingându-mă că încă un clip sau un articol mă vor relaxa. În schimb, mă trezeam anxios, deja în urmă, pentru că mintea mea fusese supraîncărcată cu mult înainte să sune alarma.
Pe lângă asta, starea mea era imprevizibilă. Mă simțeam mai iritabil, mai distras și mai puțin capabil să mă concentrez. Eram la mijlocul unei conversații și realizam că nu procesasem nimic din ce spusese celălalt, pentru că mintea mea încă se învârtea la ceva ce citisem online.”
“Am șters toate aplicațiile”
“Așa că, într-o duminică seară, am luat o decizie. Am șters tot: Instagram, TikTok, X, LinkedIn, Spotify, YouTube, Google Maps, WhatsApp și chiar email. Singurele aplicații pe care le-am lăsat au fost iconița verde pentru apeluri, bula albastră pentru mesaje și celelalte aplicații de fabrică ale iPhone-ului. Voiam să aflu cum ar fi viața mea dacă telefonul nu ar mai fi un „smartphone”.
Nu știam dacă decizia va dura o săptămână, o zi sau chiar câteva ore. Știam că unele aplicații — cum ar fi aplicația de banking sau Uber — probabil vor trebui să revină din motive practice. Dar voiam să încep cât mai radical posibil și apoi să ajustez după nevoie.”
Prima săptămână a părut ca un sevraj
“Dimineața următoare, degetul mare mi s-a mișcat instinctiv spre spațiul gol unde fusese Instagram. În autobuz, la coadă la cafea, între ședințe, chiar și la baie — fiecare pauză din zi îmi declanșa același reflex. Deschideam telefonul și priveam un ecran gol, fără nimic de oferit.
La început a fost frustrant. Mă simțeam neliniștit și plictisit într-un mod în care nu mai fusesem de ani de zile. Momentele liniștite pe care le umpleam cu scroll se lungeau brusc ca niște coridoare goale. Mă surprindeam inventând scuze ca să „verific ceva” online, deși nu mai aveam nimic de verificat.
Dar după câteva zile, sevrajul s-a mai domolit. În loc să întind mâna după telefon, am început să privesc în jur. Am observat conversațiile din tren. Am acordat atenție felului în care lumina intra în apartamentul meu dimineața. Am făcut apeluri video cu părinții în loc să trimit mesaje scurte în grupul de WhatsApp al familiei. Cinele cu prietenii au devenit mai profunde, pentru că nu mai aruncam priviri la ecran la fiecare câteva minute. Absența aplicațiilor mi-a dat un fel de prezență pe care nu realizasem că o pierdusem.”
“Viața mea acum este mai ușoară”
“La finalul săptămânii, am reinstalat câteva esențiale — Google Maps ca să nu mă pierd, aplicația de banking, WhatsApp ca să pot coordona planuri, browserul ca să accesez munca și instrumentele AI și YouTube, pentru că alergatul în liniște era insuportabil.
Dar nu am mai descărcat Instagram, TikTok sau X. Nici email și LinkedIn nu au revenit pe telefon. Le verific doar pe laptop, atunci când chiar am nevoie. Schimbarea nu m-a făcut perfect. Încă verific telefonul prea mult și încă simt mâncărimea de a derula atunci când sunt stresat. Dar, în ansamblu, viața mea este mai ușoară. Dorm mai bine. Îmi încep diminețile cu propriile gânduri, nu cu avalanșa altora. Conversațiile mele durează mai mult. Atenția mea nu mai este atât de fragmentată.
Ceea ce a început ca un experiment s-a transformat într-un nou obicei. În fiecare săptămână, încerc să folosesc chiar și aplicațiile esențiale tot mai puțin. Cu cât mă bazez pe mai puține, cu atât simt mai multă libertate.
La fel ca și alte relații toxice pe care le-am lăsat în urmă, renunțarea la cele de pe telefon mi-a făcut loc pentru ceva mai bun: o versiune a mea mai calmă, mai clară”, a scris acesta în Business Insider.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
