Bayrou a convocat votul din 8 septembrie pentru a soluționa o dispută privind bugetul, întrucât urmărește să facă economii de 44 de miliarde de euro (51 de miliarde de dolari) pentru a reduce datoria. Însă planul său, care include reducerea numărului de zile de sărbătoare, s-a dovedit nepopular.
AFP a pregătit o privire asupra situației fiscale a țării înaintea votului din parlament:
Cât de mare este datoria publică?
Datoria publică a Franței a crescut constant de-a lungul deceniilor, alimentată de deficitele bugetare cronice, finanțate prin împrumuturi pe piețele obligațiunilor.
Datoria a crescut la 3,3 trilioane de euro în primele trei luni ale acestui an sau peste 48.000 de euro pe cap de locuitor al Franței. Ea se ridică la 114% din produsul intern brut anual al Franței (PIB) – fiind al treilea cel mai mare din zona euro, după Grecia și Italia.
Rata datoriei este aproape dublă față de limita de 60% permisă de Uniunea Europeană. Pentru comparație istorică, raportul datorie/PIB era de 57,8 % în 1995, dar crizele financiare, pandemia de Covid19 și inflația ridicată au alimentat creșterea acestuia.
Nu e bine, dar ar putea fi și mai rău
Institutul Avant-Garde, un think tank, a remarcat că rata datoriei Franței a atins 300% din PIB între cele două războaie mondiale.
Eric Heyer, economist la Observatorul Economic Francez, a declarat pentru AFP că „multe țări se situează peste” rata datoriei publice de 114% din PIB înregistrată de Franța.
Care este problema?
Mai multe datorii înseamnă că o parte mai mare din banii contribuabililor țării se cheltuiește pentru plata dobânzilor către creditori.
Creșterea cheltuielilor statului pentru serviciul datoriei a fost una dintre amenințările invocate de guvern când a cerut vot de încredere.
Datoria publică sau plățile de dobânzi se ridică la 53 de miliarde de euro în 2025, conform planului bugetar pe termen mediu prezentat în aprilie.
Premierul Bayrou a avertizat că această sumă va crește până la 66 de miliarde de euro în 2026, devenind astfel principala cheltuială a guvernului, înaintea educației.
„Consecința pentru francezi este că nu putem face alte lucruri”, a declarat Pierre Moscovici, președintele organismului național de audit, pentru canalul de știri LCI.
Însă economiștii de la Attac, un grup activist francez care militează pentru justiție financiară, și de la Fundația Copernic, o organizație de stânga, au susținut recent în Le Monde că datoria Franței nu este atât de alarmantă pe cât sugerează guvernul.
Guvernul a cheltuit doar 2% din PIB-ul țării pentru plata dobânzilor anul trecut, au afirmat grupurile într-un articol comun publicat în ziarul Le Monde.
Alți experți, printre care și Heyer, pun la îndoială prezentarea costurilor dobânzilor de către guvern, afirmând că aceasta nu ține cont de inflație.
Când prețurile cresc, inflația poate reduce povara reală a datoriei, deoarece guvernul colectează mai multe impozite și economia crește, oferindu-i mai mult spațiu de manevră din punct de vedere financiar.
Graffiti cu chemarea „Să blocăm totul pe 10 septembrie” la Bordeaux, pictat de suporterii stângii, care vor o schimbare radicală după preconizata cădere a guvernului Bayrou.
Există riscul unei crize?
Unii, inclusiv guvernul francez însuși, au evocat spectrul unui scenariu care amintește de criza datoriilor din Grecia, care a zguduit zona euro în urmă cu mai bine de un deceniu.
Costul împrumuturilor pe termen lung ale Franței a atins marți cel mai ridicat nivel din 2011, randamentul obligațiunilor de stat pe 30 de ani depășind 4,5%.
Randamentul obligațiunilor suverane pe 10 ani a depășit 3,6% săptămâna trecută, cel mai ridicat nivel din martie și s-a apropiat de același nivel ca Italia, considerată de mult timp codașă în Europa în ce privește bugetul deficitar.
Cu toate acestea, nu sunt indicii că se profilează o altă criză similară cu cea din Grecia, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist la Swissquote Bank.
„Riscul de contagiune rămâne limitat. Dar Franța trebuie să găsească o modalitate de a-și pune în ordine finanțele înainte de a recâștiga încrederea investitorilor”, a afirmat Ozkardeskaya.
Există în continuare o cerere puternică pentru datoria franceză: joi, statul a strâns 7,3 miliarde de euro din vânzarea de obligațiuni pe 10 ani.
Banca Centrală Europeană oferă, de asemenea, o plasă de siguranță prin intervenția pe piețele obligațiunilor pentru a cumpăra datorii publice, a declarat Christopher Dembik, strateg la firma de investiții Pictet.
El a prevăzut, însă, că agențiile de rating vor retrograda datoria Franței.
articol preluat de la Europa Liberă Moldova
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
