Confruntată cu o avalanșă fără precedent de scumpiri, populația va suporta de la 1 octombrie o nouă majorare de prețuri. Este vorba despre prețurile celor mai importante produse alimentare care intră în componența coșului zilnic. Guvernul României a prelungit prin ordonanță de urgență plafonarea adaosului comercial la 17 alimente de bază până la 30 septembrie, pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor. Măsura, introdusă în 2023, limitează cota de adaos comercial la maximum 20% pentru produse precum pâinea, laptele, zahărul, uleiul, carnea de pui și porc, cartofii și ouăle. Măsura plafonării a fost puternic contestată de marile lanțuri de magazine care și-au văzut astfel afectate profiturile. Chiar și cu plafonare, unii comercianți au găsit tertipuri pentru a-și proteja câștigurile, cei care au plătit fiind tot consumatorii
Ultima prelungire a plafonării prețurilor a vizat perioada iulie-septembrie.
„(…) beneficiile estimate prin intrarea în vigoare şi aplicarea măsurilor cuprinse în prezentul proiect de act normativ au în vedere reducerea sau eliminarea consecinţelor negative probabile şi posibile generate de actuala situaţie (perturbarea lanțurilor de aprovizionare din cauza războiului din Ucraina – n.red.), precum menţinerea unui echilibru al pieţei produselor agricole din România şi a viabilităţii fermelor cu activitate în sectoarele vegetal şi zootehnic, dar şi a procesatorilor români”, se preciza în ordonanța guvernului de prelungire a plafonării prețurilor. De asemenea, în actul normativ se recunoștea scăderea puterii de cumpărare a românilor pentru produsele alimentare de bază, dar și distorsionarea pieţei produselor agroalimentare şi existenţa unor practici comerciale neloiale, cu impact asupra populaţiei.
Deocamdată, Guvernul nu a anunțat ce decizie va lua în ceea ce privește prețul alimentelor de bază după data de 30 septembrie.
Ce produse au prețurile plafonate
Lista alimentelor cu prețuri plafonate până pe 30 septembrie:
Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
Citește pe Antena3.ro
Ultimele clipe ale ucrainencei de 23 de ani care a fugit în SUA pentru că se temea de război. Ce s-a întâmplat în trenul în care urcaseLapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
Brânză telemea de vacă vrac
Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
Mălai (maxim 1 kg)
Ouă de găină calibrul M
Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi)
Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
AMRCR s-a opus plafonării
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) a respins încă din 2024 orice măsură de plafonare asupra produselor alimentare, întrucât intervenţiile de acest gen fac foarte rău pieţelor pe întregul lanţ alimentar. AMRCR preciza la vremea respectivă că nu a fost consultată în niciun fel cu privire la o posibilă astfel de măsură abruptă. „Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) respinge categoric orice măsură de plafonare asupra produselor alimentare, întrucât intervenţiile de acest gen fac foarte rău pieţelor pe întregul lanţ alimentar. Menţionăm că este deja în vigoare până la 31.12.2024 o OUG de plafonare a adaosului comercial la mai multe categorii de produse alimentare ce a fost prelungită de mai multe ori şi care afectează deja pieţele de mult timp”, arăta AMRCR într-un comunicat de presă.
Cum s-a ocolit plafonarea
Procesatorii și retailerii au găsit de cele mai multe ori metode să ocolească plafonarea impusă. De exemplu, este plafonat prețul pâinii albe simple (300-500 g, fără specialități), dar au produs pâine cu alte gramaje pentru a ocoli plafonarea, spune Dragoș Frumosu, președintele FSIA. Se vorbește despre pâine simplă, dar s-au aruncat trei semințe în aluat și pâinea a devenit specială și au scăpat de impunerile Guvernului. Pentru a-și proteja profiturile, și retailerii au găsit metode de a ocoli plafonarea. Scumpirile au fost operate la produse care nu intră sub incidența schemei. Pe lângă aceste trucuri, prețurile au fost influențate și de creșterea prețurilor în aval (energie, motorină, TVA, accize, materii prime etc).
„După eliminarea plafonării ne așteptăm la creșteri rapide de prețuri, undeva la 12-15%, care se vor vedea în maximum două luni. Estimez că în luna noiembrie se va vedea dezastrul. Această plafonare a prețurilor la unele produse alimentare de bază nu a adus niciun beneficiu pentru nimeni, fie că vorbim despre procesatori, transportatori, retaileri și consumatori. Plafonarea a fost acceptată de către agenții economici de pe lanțul de producție ca o măsură temporară, pentru a oferi Guvernului răgaz să găsească o metodă eficientă pentru protejarea populației, dar Guvernele s-au încăpățânat să meargă înainte cu această schemă, deși era clar pentru toată lumea că ea nu funcționează. Fiecare a găsit metode să ocolească plafonarea. În buzunarele românilor nu s-a simțit această plafonare cu care Guvernele succedate la Palatul Victoria insistă de peste un an. Oricum, prețurile au continuat să crească și în perioada plafonării, pentru că ele au fost influențate de inflație, creșterea TVA-ului, a accizei, a prețului produselor alimentare importate, de care România este dependentă, din păcate. Guvernul ar face mai bine să ia măsuri în ceea ce privește evaziunea fiscală în domeniul panificației, care este extrem de mare. Aplicarea unei scheme de subvenționare a produselor alimentare de bază pentru doar persoanele vulnerabile prin intermediul unor vouchere, după modelul aplicat la energia electrică, este puțin probabil, pentru că nu cred că bugetul de stat își mai permite acest lucru. Să nu uităm că și numărul persoanelor aflate în sărăcie a crescut, iar această creștere se va accentua în perioada următoare, pe fondul măsurilor de austeritate introduse de Guvernul Bolojan”.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară
Pe lanțul de producție, costurile au crescut de la 1 iulie și de la 1 august
După intrarea în vigoare a ultimei plafonări a prețurilor la unele produse alimentare, concomitent cu liberalizarea pieței de energie, Guvernul Bolojan a decis majorarea de la 1 august a nivelului accizelor, modificarea cotelor reduse de TVA și creșterea cotei standard de la 19 la 21%. În ceea ce privește alimentele, cota redusă de 9% a crescut la 11%. Tot de la 9 la 11% a crescut și TVA pentru energie, apă și canalizare, ceea ce a influențat puternic prețul alimentelor. Odată cu eliminarea plafonării de la 1 octombrie, prețurile la raft vor reflecta mai fidel costurile reale de producție, transport și distribuție, care au crescut semnificativ în ultima perioadă. Acest lucru va pune însă o presiune suplimentară pe bugetele familiilor, într-o perioadă în care tot mai mulți dintre români se confruntă cu reducerea veniturilor.
Ce opțiuni are Guvernul Bolojan
Măsura cea mai dorită de populației este, evident, extinderea plafonării și după data de 30 septembrie. Pentru a nu afecta și mai mult persoanele vulnerabile, dar nici să nu stârnească nemulțumiri și mai mari din partea companiilor de pe lanțul de producție și a marilor retaileri, Executivul ar putea apela la introducerea unor vouchere pentru persoanele cu venituri mici. Cea de-a treia variantă ar fi liberalizarea prețurilor, și atunci creșterile de prețuri vor fi decontate de toți românii.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
