În weekend, Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene asupra Ucrainei de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, menținând, în același timp, presiunea asupra forțelor de la Kiev aflate pe linia frontului.
Viitorul negocierilor directe de pace este incert, speranțele pentru o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski fiind spulberate de discordia dintre cei doi lideri.
Discuția privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este umbrită de întrebări legate de angajamentul Washingtonului și de opoziția vocală a Kremlinului față de prezența oricăror forțe occidentale în Ucraina.
Cu pacea părând la fel de îndepărtată ca întotdeauna, în ciuda eforturilor sale de a pune capăt celui mai mare război din Europa din 1945 până în prezent, președintele american Donald Trump a sugerat că ar putea fi aplicate în curând noi sancțiuni împotriva Rusiei
Washingtonul se consultă cu Uniunea Europeană cu privire la potențialele sancțiuni împotriva Moscovei.
Va continua războiul până în 2026? Sau există o șansă pentru o schimbare? Iată ce a dus la acest moment și ce trebuie urmărit în zilele și săptămânile următoare.
Discuții de pace problematice
În primăvara și vara acestui an, Rusia și Ucraina au purtat primele negocieri directe de după cele purtate imediat după ce a izbucnit războiul pe scară largă. Delegațiile lor s-au întâlnit de trei ori, între mai și iulie 2025, la Istanbul.
Între timp, Donald Trump s-a întâlnit cu Putin în Alaska, pe 15 august, și cu Zelenski și liderii europeni, trei zile mai târziu, la Casa Albă.
Discuțiile dintre Ucraina și Rusia au dus la acorduri privind schimbul de prizonieri și rămășițele soldaților, dar nu au adus progrese vizibile în direcția păcii sau chiar a unui armistițiu.
De fapt, pentru mulți din Ucraina și din Occident, acestea au întărit impresia că Putin, al cărui obiectiv este subjugarea Ucrainei, nu dorește oprirea conflictului decât în condițiile sale.
Nu a fost stabilită nicio dată pentru o nouă rundă de negocieri, iar Putin a respins solicitările lui Trump și Zelenski pentru o întâlnire față în față cu președintele ucrainean.
A insistat chiar că, dacă aceasta va avea loc în curând – și pare să se refere la o capitulare de facto a Ucrainei – atunci trebuie să se desfășoare la Moscova – o propunere evident nerealistă pentru Ucraina.
Zelenski, care a propus de luni de zile o întâlnire într-o țară terță, a răspuns spunând că Putin ar putea merge la Kiev – de asemenea, o opțiune imposibilă, deși pentru Moscova.
„Nu pot merge la Moscova când țara mea este bombardată, atacată în fiecare zi. Nu pot merge în capitala acestui terorist”, a declarat Zelenski pentru ABC News pe 5 septembrie.
Bombe și bătălii
Aproximativ 48 de ore mai târziu, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei de până acum, care a implicat 810 drone și rachete.
Sediul guvernului din Kiev a fost avariat pentru prima oară în cei trei ani de război, iar patru persoane au fost ucise. Printre ele, o mamă și copilul ei de 3 luni, au declarat autoritățile.
După discuția cu Zelenski referitoare la locul întâlnirii, alegerea Kievului ca țintă s-ar putea să nu fi fost o coincidență. În orice caz, atacul a părut a fi o modalitate prin care Putin să repete o declarație pe care o făcuse cu câteva zile înainte, în timpul unei vizite în China: că Rusia își va atinge obiectivele prin forță militară dacă diplomația nu va duce la pace.
Unul dintre obiectivele lui Putin este să controleze în întregime regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson, pe care le-a revendicat în mod nefondat în septembrie 2022 ca făcând parte din Rusia.
Eforturile de a cuceri și restul regiunii Donețk au avut un cost enorm în termeni de victime, dar analiștii spun că Putin consideră că Rusia are avantajul pe câmpul de luptă.
Zelenski a declarat că Rusia are aproximativ 100.000 de soldați în apropierea orașului Pokrovsk din regiunea Donețk și se pregătește pentru o ofensivă de toamnă.
Garanții de securitate
În timp ce Rusia continuă invazia, o parte importantă a diplomației occidentale – și în special a susținătorilor europeni ai Kievului – a fost dedicată discuțiilor privind garanțiile de securitate pentru Ucraina în cazul unui acord de pace.
Președintele francez Emmanuel Macron, care a găzduit pe 4 septembrie o reuniune a Coalition of the Willing, a declarat că 26 de țări s-au angajat să trimită trupe „ca forță de asigurare în Ucraina sau pentru a fi prezente pe teren, pe mare sau în aer”.
„În zilele următoare, vom finaliza sprijinul american pentru aceste garanții de securitate. Statele Unite, așa cum am spus, au fost implicate în toate etapele procesului”, a declarat Macron.
Încă rămân întrebări cu privire la un potențial rol al SUA și există alte două probleme spinoase.
Una dintre ele este opoziția Rusiei.
În China, Putin a avertizat că trupele străine din Ucraina vor fi „ținte legitime” atât timp cât luptele vor continua.
El a mai spus că nu va fi nevoie de astfel de forțe dacă se va ajunge la un acord de pace, afirmând că respectarea acestuia de către Rusia nu va fi pusă la îndoială – o afirmație respinsă pe scară largă în Ucraina și în Occident, având în vedere comportamentul Moscovei în Ucraina de la preluarea controlului asupra Crimeei în 2014.
Cealaltă problemă: pentru ca o forță să poată fi desfășurată odată ce luptele s-au încheiat, întâi trebuie ca luptele trebuie să se fi încheiat. În acest moment, pacea nu pare mai aproape decât era în ianuarie, când Trump a preluat funcția, după o campanie în care a repetat în mai multe rânduri că poate pune capăt războiului în una sau două zile.
Sunt pe drum sancțiuni mai dure?
Cea mai mare variabilă în acest moment este posibilitatea impunerii de noi sancțiuni occidentale împotriva Rusiei.
Trump a amenințat în repetate rânduri că va impune sancțiuni mai severe împotriva Rusiei, dar, în afară de majorarea cu 25% a tarifelor pentru majoritatea importurilor indiene din cauza achizițiilor de petrol rusesc de către New Delhi, el s-a abținut până acum, în ciuda frustrării frecvente exprimate față de rezistența lui Putin de a pune capăt invaziei.
Nimic nu este sigur, dar există acum semnale că ar putea fi mai aproape ca niciodată de impunerea de noi sancțiuni.
Întrebat pe 7 septembrie dacă este pregătit să treacă la „o a doua fază” a sancțiunilor, el a răspuns: „Da, sunt”.
Separat, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat la NBC: „Dacă SUA și [Uniunea Europeană] pot interveni, pot impune mai multe sancțiuni, tarife secundare țărilor care cumpără petrol rusesc, economia rusă se va prăbuși complet, iar asta îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”.
„Suntem pregătiți să intensificăm presiunea asupra Rusiei, dar avem nevoie ca partenerii noștri din Europa să ne urmeze”, a spus Bessent.
UE a declarat că trimisul său pentru sancțiuni, David O’Sullivan, va conduce o delegație în Statele Unite pe 8 septembrie pentru două zile de discuții privind coordonarea măsurilor împotriva Rusiei.
Trump nu a ajuns să impună tarife sau sancțiuni comerciale Chinei, cel mai mare cumpărător de țiței rusesc. Pe lângă extinderea utilizării tarifelor secundare, Statele Unite ar fi luat în considerare impunerea de sancțiuni asupra marilor companii energetice rusești, precum gigantul de stat Rosneft și Lukoil, precum și vizarea „flotei fantomă” de tancuri petroliere a Rusiei, care o ajută să evite sancțiunile.
„Occidentul poate face mult mai multe”, a declarat Nigel Gould-Davies, cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional pentru Studii Strategice.
„Utilizarea sancțiunilor secundare, cea mai puternică armă, rămâne limitată. Se poate merge mult mai departe cu sancționarea petrolierelor din flota fantomă, în special. Entitățile chineze au fost reticente la riscuri atunci când s-au confruntat cu perspectiva sancțiunilor”, a spus el pentru RFE/RL.
„Escaladarea sancțiunilor care le vor afecta poate semnala în mod util riscurile cu care se confruntă China în calitate de ceea ce NATO numește acum «factor decisiv» al războiului Rusiei în Ucraina.”
Discuțiile dintre UE și SUA au loc în contextul în care Bruxellesul se pregătește să impună o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, al 19-lea pachet de sancțiuni de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei.
Printre altele, UE ia în considerare extinderea propriilor sancțiuni împotriva „flotei fantomă”, excluderea mai multor bănci din sistemul de tranzacții financiare SWIFT și aplicarea sancțiunilor secundare companiilor din afara Rusiei care ajută Moscova să finanțeze războiul, potrivit propunerilor franceze și germane comunicate celorlalte state membre ale UE la sfârșitul săptămânii trecute și consultate de RFE/RL.
Se discută, de asemenea, despre limitarea numărului diplomaților ruși care activează în UE și a cetățenilor ruși care călătoresc în Europa cu vize turistice, au declarat surse familiarizate cu deliberările UE.
În mod public, Rusia a ignorat sancțiunile occidentale și a continuat să facă acest lucru pe măsură ce se discuta despre noi măsuri.
„Nicio sancțiune nu va putea forța Federația Rusă să-și schimbe poziția consecventă despre care președintele nostru a vorbit în repetate rânduri”, a declarat pe 8 septembrie purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Participarea SUA este crucială, a afirmat Gould-Davies.
„America dispune de cele mai puternice sancțiuni datorită rolului cheie al dolarului în economia globală. Așadar, participarea sau neparticiparea Americii la noile sancțiuni face o diferență enormă”, a scris el într-un comentariu trimis prin e-mail.
„Acest lucru ar avea, de asemenea, o semnificație simbolică fundamentală: pentru prima dată, președintele Trump a susținut cu fapte, și nu cu concesii, cuvintele dure adresate Rusiei.
