Statele Unite au informat ţările europene că se retrag din eforturile comune de combatere a dezinformării propagate de Rusia, China şi Iran. Decizia afectează și România, care avea o astfel de colaborare cu SUA din iunie 2024.
Potrivit Financial Times (FT), țările europene au primit săptămâna trecută o notificare din partea Departamentului de Stat prin care Statele Unite reziliază memorandumurile de înţelegere semnate anul trecut. Acestea urmăreau să creeze o linie comună de acțiune între aliați pentru identificarea și expunerea propagandei ostile în mediul online.
Memorandumurile făceau parte dintr-o iniţiativă condusă de Global Engagement Center (Centrul de Angajament Global – GEC), o agenţie a Departamentului de Stat înfiinţată în 2011 pentru a combate propaganda teroristă şi extremismul violent online. Misiunea centrului a fost extinsă ulterior la urmărirea şi expunerea campaniilor de dezinformare din străinătate.
De ce a închis Trump programul lansat de Biden
În timpul administrației Biden, centrul a fost vârful de lance al luptei internaționale împotriva dezinformării, însă a fost închis în decembrie, după ce scepticii republicani din Congres au blocat eforturile de prelungire a mandatului agenţiei.
Deşi activitatea se concentra pe dezinformarea propagată din afara SUA, instituţia a devenit o ţintă pentru unii republicani, care au acuzat-o de cenzură şi de suprimarea vocilor conservatoare.
“Departe de a respinge un singur plan, am fost mândri să respingem întregul GEC. Nu numai că activitatea de cenzură infamă a GEC era profund nealiniată cu poziţia pro-libertate de exprimare a acestei administraţii, dar era şi lamentabil şi jenant de ineficient în propriii termeni”, a declarat Darren Beattie, subsecretar de stat interimar pentru diplomaţie publică la Departamentul de Stat.
Funcţiile centrului au fost reorganizate sumar într-un birou al Departamentului de Stat, apoi acesta a fost închis de administraţia Trump în aprilie.
Încetarea memorandumului de înţelegere cu ţările europene reprezintă, de fapt, ultimul pas în încheierea programului.
James Rubin, care a ocupat funcţia de director al centrului până în decembrie, a descris această măsură ca fiind un “act unilateral de dezarmare” în războiul informaţional cu Rusia şi China. “Războiul informaţional este o realitate a timpurilor noastre, iar inteligenţa artificială nu va face decât să multiplice riscurile asociate acestuia”, a avertizat el.
James Rubin a negat că centrul s-ar fi angajat vreodată în acte de cenzură.
România, lăsată să se descurce singură
În 2024, 22 de ţări din Europa şi Africa au semnat acorduri cu SUA. Obiectivul era dezvoltarea unei înțelegeri comune și elaborarea unui răspuns sincronizat la această amenințare a dezinformării.
În iunie anul trecut, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de Externe al României, Luminiţa Odobescu, au semnat un astfel de memorandum de înţelegere, potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA la Bucureşti.
“Manipularea informaţiilor de către state străine, care include dezinformarea şi propaganda, reprezintă o ameninţare la adresa securităţii transnaţionale care poate crea sau exploata diviziuni în interiorul şi între ţări, poate pune în pericol integritatea alegerilor şi poate submina încrederea publică în guvern.
În recunoaşterea comună a ameninţării cu care se confruntă, Statele Unite şi România intenţionează să îşi extindă cooperarea bilaterală şi să alinieze politicile guvernamentale de-a lungul celor cinci domenii-cheie de acţiune stabilite în Cadrul Departamentului de Stat al SUA pentru combaterea manipulării informaţiilor de către statele străine.
Această cooperare extinsă permite un mai mare schimb de informaţii cu privire la operaţiunile de dezinformare străine, consolidarea capacităţilor pentru a consolida rezilienţa socială şi coordonarea multilaterală pe această temă. Acest memorandum de înţelegere este un pas important către protejarea unui mediu informaţional global liber, deschis şi bazat pe fapte”, se arăta în comunicat.
În urma notificării transmise de Statele Unite, România și celelalte țări semnatare ale acordului rămân fără sprijinul acordat de Washington în combaterea propagandei actorilor statali ostili. Acest lucru înseamnă că încetează coordonarea cu SUA în câmpul războiului informațional, iar aliații trebuie să se descurce pe cont propriu sau să încerce să dezvolte o altă formă de cooperare pentru a suplini retragerea americană.
Cel puțin în primă fază, însă, ieșirea SUA din linia de apărare contra dezinformării lasă un gol greu de acoperit, pe care țări precum Rusia, China și Iran vor căuta să-l speculeze pentru a răspândi informații false.
Rusia își vede de treabă
Între timp, Rusia, care a dus o campanie agresivă de dezinformare în ultimii ani pentru a semăna haos şi a submina sprijinul pentru Ucraina şi ordinea globală condusă de Occident, își continuă eforturile de destabilizare pe toate fronturile, de la dezinformare la sabotaje.
În septembrie anul trecut, GEC a acuzat postul de televiziune RT, finanţat de statul rus, că acţionează în numele agenţiilor de informaţii ruseşti folosind spionajul cibernetic şi că încearcă să manipuleze alegerile prezidenţiale din Moldova în favoarea Moscovei, scrie FT.
SUA au sancţionat RT şi alte posturi de televiziune ale statului rus pentru rolul lor în diseminarea dezinformării.
Postul de televiziune a fost interzis în Europa continentală şi în Marea Britanie după declanșarea războiului din Ucraina, dar armata cibernetică a Rusiei continuă să acționeze în câmpul tactic online, iar asta se poate vedea cel mai bine acum în Republica Moldova, unde Moscova a declanșat un război digital împotriva Maiei Sandu, după cum arată un raport întocmit de Expert Forum.
