Donald Trump a cerut UE să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei, ca parte a unui efort comun de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit a trei oficiali familiarizați cu această chestiune, citate de publicația Financial Times.
Președintele american a formulat această cerere extraordinară după ce a participat la o reuniune între înalți oficiali americani și europeni, adunați la Washington pentru a discuta modalități de a crește costul economic al războiului pentru Moscova.
„Suntem gata să acționăm, gata să acționăm chiar acum, dar vom face acest lucru numai dacă partenerii noștri europeni se alătură nouă”, a declarat un oficial american.
Un al doilea oficial american a declarat că Washingtonul este pregătit să „copieze” orice tarife impuse Chinei și Indiei de către UE, ceea ce ar putea duce la o creștere suplimentară a taxelor americane asupra importurilor din ambele țări.
Propunerea lui Trump vine pe fondul frustrării din cadrul Casei Albe față de dificultatea de a negocia un acord de pace și de atacurile aeriene din ce în ce mai agresive ale Rusiei asupra Ucrainei.
„Președintele a venit în această dimineață și opinia lui este că abordarea evidentă în acest caz este să impunem cu toții tarife drastice și să le menținem până când chinezii vor fi de acord să nu mai cumpere petrol. Nu există prea multe alte locuri unde petrolul ar putea ajunge”, a declarat un oficial american, citat de FT.
Efectele unor astfel de tarife ar fi majore pentru economia globală
Tarifele de până la 100% asupra importurilor din China și India, cerute de președintele american Donald Trump Uniunii Europene, ar putea declanșa turbulențe economice majore la nivel global.
Măsura, prezentată ca parte a unui efort de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina, riscă să provoace o spirală comercială cu efecte semnificative asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare și relațiilor geopolitice.
Potrivit economiștilor, tarifele de acest nivel ar dubla costul multor produse chinezești și indiene, de la electronice și textile până la componente industriale și medicamente. Impactul imediat ar fi resimțit de consumatori, printr-o creștere a inflației, în timp ce companiile ar fi forțate să caute furnizori alternativi.
În paralel, Beijingul și New Delhi ar putea reacționa cu măsuri similare, afectând exporturile europene și americane – în special în sectoare precum auto, farmaceutic și bunuri de lux.
Analiștii atrag atenția că o astfel de strategie ar putea împinge China și India mai aproape de Rusia, contracarând obiectivul inițial al Washingtonului și Bruxellesului. În interiorul UE, propunerea riscă să genereze diviziuni între statele membre, unele economii fiind puternic dependente de importurile din Asia.
