Achiziționarea recentă a companiei Napolact, unul dintre cei mai mari producători de produse lactate din România, de către de către grupul maghiar Bonafarm deținut de omul de afaceri Sándor Csányi, un apropiat al premierului Ungariei, Viktor Orban, ridică multe semne de întrebare și tranzacția ar trebui verificată de autoritățile române din perspectiva conexiunilor pe care omul de afaceri le are cu Rusia și China. Acest lucru a fost cerut de deputatul PNL Sebastian Burduja, care este și consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Parlamentarul român își susține acest demers prin existența unui posibil risc pe care îl prezintă, pentru siguranța națională, vânzarea Napolact.
Parlamentarul Sebastian Burduja a depus o interpelare în Camera Deputaților cu titlul „Riscuri la adresa securității naționale și a ordinii publice generate de potențiala preluare a companiei Napolact de către grupul maghiar Bonafarm, în contextul prevederilor OUG nr. 46/2022”. Ea a fost adresată ministrului Economiei, Radu Miruță, ministrului Agriculturii, Florin Barbu, și președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Fostul ministru susține că Napolact nu este un simplu activ comercial, ci un element de importanță strategică în sectorul alimentar național, cu o valoare simbolică deosebită pentru regiunea Transilvaniei și pentru identitatea economică a României, iar preluarea ei impune, din această perspectivă, o verificare riguroasă, necesitând o examinare aprofundată a implicațiilor geopolitice și de securitate.
„Grupul Bonafarm este controlat integral de dl Sándor Csányi, cel mai bogat și unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din Ungaria, cu o avere estimată la peste 1,3 miliarde de euro. Pozițiile sale cheie – președinte și CEO al OTP Bank Group, acționar MOL și proprietar al Bonafarm – demonstrează o concentrare de putere economică în sectoare strategice vitale. Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile UE și interesele naționale ale României. Analiza rețelei de afaceri și a afilierilor politice ale conducerii Bonafarm Group relevă conexiuni cu state terțe”
din interpelarea depusă de Sebastian Burduja
Legăturile cu China
Legăturile domnului Sándor Csányi cu Republica Populară Chineză nu sunt conjuncturale, ci structurale. Acesta deține funcția oficială de copreședinte al Consiliului de afaceri Chino-Maghiar, o poziție care îl plasează în epicentrul relațiilor economice strategice dintre Budapesta și Beijing. Relevanța acestei funcții este amplificată de scandalul tranzacției imobiliare de la Szeged. Aici, o filială a Bonafarm (Pick Szeged Zrt.) a vândut municipalității un teren la un preț de peste 20 de ori mai mare decât cel oferit fermierilor locali expropriați, teren destinat unui mega-proiect industrial atribuit în presă gigantului chinez BYD. Acest caz demonstrează un model de operare: entitățile controlate de domnul Csányi acționează ca facilitatori pentru interesele strategice chineze, beneficiind, în același timp, de sprijinul statului maghiar, care a declarat proiectul ca fiind de importanță strategică națională, scrie Sebastian Burduja în interpelarea sa.
Citește pe Antena3.ro
Parlamentul din Nepal este în flăcări, casa premierului a fost incendiată, demnitarii atacați
Ce așteaptă de la Ministerele Agriculturii și Economiei
„Prin menținerea operațiunilor și, mai mult, prin creșterea exponențială a profiturilor filialei ruse, OTP Bank subminează direct politica de sancțiuni a UE, din care România este parte”, mai scrie Burduja, care cere Ministerelor Agriculturii și Economiei să spună oficial dacă susțin emiterea unui aviz de respingere a cererii de autorizare a tranzacției și transmiterea acestuia către Guvernul României în vederea emiterii unei hotărîri de interzicere a tranzacției.
„Domnul Sándor Csányi, în calitatea sa de președinte al Federației Maghiare de Fotbal și, concomitent, vicepreședinte al UEFA și FIFA, a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al «Ungariei Mari» la meciurile internaționale de fotbal. Acest gest nu este o simplă manifestare istorică sau culturală. Harta «Ungariei Mari» reprezintă o negare explicită a Tratatului de la Trianon din 1920, un act fundamental de drept internațional care stă la baza frontierelor actuale ale României, frontiere consacrate și garantate de art. 1 alin. (1) din Constituția României”.
din interpelarea depusă de Sebastian Burduja
Finalizarea tranzacției, estimată pentru sfârșitul anului
Gigantul olandez FrieslandCampina a anunțat la sfârșitul lunii iulie că ajuns la un acord pentru vânzarea operațiunilor sale din România, inclusiv a celebrului brand Napolact, către grupul maghiar Bonafarm. Tranzacția, considerată una dintre cele mai importante din ultimii ani în industria alimentară, include și fabricile de producție din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, precum și cei aproximativ 400 de angajați ai companiei. „Decizia vine în urma unei analize strategice a activităților FrieslandCampina în România și este aliniată cu strategia Diviziei Europene RFC de a se concentra pe piețele sale principale, pe segmente de creștere cu valoare adăugată, pe sinergii la nivelul companiei și pe piețele în care laptele provenit de la fermierii membri Royal FrieslandCampina poate fi valorificat în mod optim”, a transmis compania. FrieslandCampina România face parte din compania olandeză Royal FrieslandCampina. FrieslandCampina deține brandurile Napolact, Campina, Milli, Oké și Dots, și o gamă de produse ce cuprinde: lapte de consum, iaurt, brânză, unt și gustări pe bază de lapte. Produsele Napolact sunt fabricate în unitățile din Baciu și Târgu Mureș, sediul central fiind localizat în București. Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea avizelor necesare, inclusiv cel al Consiliului Concurenței, și este estimată pentru finalul lui 2025.
Olandezii au restructurat Napolact și au închis fabrici
Primele demersuri ale olandezilor de a prelua Napolact datează din 2002 când Friesland a cumpărat un pachet de 10% din Napolact de la un grup de persoane fizice şi ulterior a lansat o ofertă de preluare, ajungând la o cotă de 41%. Înainte să fie preluată de Friesland, compania românească avea opt fabrici și circa 2.500 de angajați. După preluarea ei, olandezi au trecut la închiderea treptată a unor unități de producție, astfel că astăzi mai funcționează doar două fabrici, cele de la Baciu (Cluj) şi Târgu Mureş, iar numărul angajaților s-a redus drastic, ajungând la circa 400 de oameni.
Ultima mutarea operată de FrieslandCampina
La mijlocul lunii iulie FrieslandCampina a decis închiderea a peste 40 de puncte de lucru din județele Cluj, Timiș, Dolj, Bihor, Iași sau Sibiu. Compania a subliniat într-un comunicat că era vorba despre puncte de lucru inactive, care nu afectează în niciun fel operațiunile curente ale afacerii. Decizia a venit pe fondul unui plan amplu de restructurare globală, care va duce la 1.800 de concedieri până în 2026, în încercarea de a „îmbunătăți profitabilitatea” și de a reduce costurile cu jumătate de miliard de euro.
Cum arată afacerile companiei în România
Potrivit datelor publicate de risco.ro, anul trecut, compania FrieslandCampina a înregistrat o cifră de afaceri circa 588 de milioane de lei și o pierdere de 29,4 milioane de lei. Aceasta a înregistrat o creștere exponențială, după ce în 2023 la o cifră de afaceri de 566 de milioane de lei pierderea a fost de circa 235.000 de lei. Anterior, ultimii ani în care compania a fost pe pierdere au fost 2015, pierderi de circa 13 milioane de lei, și 2017, pierderi de 209.000 de lei. Cel mai mare profit înregistrat a fost în 2020, când a fost de aproape 30 de milioane de lei.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
