Un raportul amplu realizat de Expert Forum cu privire la veniturile partidelor în 2024 arată că banii au venit de multe ori de la aceeași sursă, în unele cazuri prin companii paravan. Astfel renaște o practică mai veche a politicienilor, care a produs modificări importante în legislația privind finanțarea partidelor în urmă cu 10 ani.
FOTO Inquam Photos / George Călin
Raportul indică cazuri în care un finanțator a transferat bani către două sau mai multe partide. În altele este vorba despre persoane sau firme afiliate la un partid care au donat la altul. „Finanțarea mai multor partide în același timp este un mod bun de a cumpăra influență sau a de a paria pe mai multe partide în cazul în care unul nu iese câștigător”, subliniază EFOR.
În același timp, raportul arată că la capitolul finanțarea partidelor de către persoane juridice au fost identificate mai multe rețele de finanțatori care au donat prin mai multe firme, dar și privat, iar în cazul firmelor se remarcă timpul scurt de la înființare până la acordarea împrumutului către un partid.
De altfel, anul trecut a adus sume record în conturile partidelor. „Trebuie să ne uităm, în primul rând, la contextul anului 2024. Este un an în care au fost patru alegeri, toată lumea a tras de bani, inclusiv partidele mari. Iarăși și la partidele mari vedem niște recorduri absolute. Adică, de exemplu, PSD a ajuns la împrumuturi la aproape 100 de milioane. Cred că toți au avut mult mai mulți bani decât ar fi avut în mod normal”, punctează Septimius Pârvu, autor al raportului Expert Forum, pentru „Adevărul”.
Împrumuturi prin firme
Think-thank-ul mai subliniază revenirea finanțărilor de la firme, o practică folosită în special înainte de 2015, atunci când s-a modificat radical legislația cu privire la finanțarea partidelor și au fost introduce rambursările.
„O explicație este că o persoană fizică poate să dea mai puțin, să aibă o limita mai mică de bani și atunci, preferă să dea prin firmă. Unele dintre aceste plăți, practic, par a veni mai degrabă de la persoanele fizice. Adică persoana fizică a împrumutat firma, firma a dat mai departe, pentru că limita e mai mare pe împrumuturi. Și atunci trebuie să ne uităm și la chestiunea asta. Dar explicația cea mai simplă probabil, de ce cineva dă la o firmă, este că se așteaptă la ceva în schimb. Adică, de regulă, așa funcționează.
Deși, conform legii, nu ai voie să donezi și să aștepți ceva în schimb. Adică nu poți să ai un beneficiu economic. În realitate, lucrurile cred că sunt un pic mai diferite. Noi nu am avut capacitatea, de exemplu, să vedem, nu știu, dacă unele dintre aceste persoane ajung imediat într-o funcție publică sau primesc achiziții. Cred că, de aici am putea primi mai multe răspunsuri”, mai spune Septimius Pârvu.
„Problema este că partidele noastre, anumiți politicieni vor știi întotdeauna să beneficieze, să profite de pe urma instrumentelor legale” – George Jiglău, politolog
Modificarea din 2015 a venit tocmai pentru a corecta astfel de practici, explică politologul George Jiglău. „S-a încercat, cumva spargerea monopolului instrumentului donațiilor pe finanțarea partidelor, pentru că acele donații erau considerate a fi niște plăți electorale care încurajau clientelismul. Făceai o donație și dacă era ales cel pe care l-ai susținut, primeai niște contracte ulterior. Practic asta s-a întâmplat de multe ori. Mai ales la nivel local au fost alimentate genul ăsta de practice. (…)
În 2015 a apărut această legislație un pic mai complexă și mai flexibilă în același timp ca să dea partidelor mai multe instrumente, inclusiv plata asta de la bugetul statului. Și de asta spun că se poate vorbi din mai multe puncte de vedere până să ajungem la împrumuturi. Pentru că eu, așa de principiu, nu am un probleme cu plățile de la bugetul statului, care este extrem de mult blamată”.
Modificarea legislației de la acel moment aduce teoretic o transparentizare a finanțării, partidelor, în ciuda dezbaterilor publice cu privire la modalitățile de finanțare actuale. Problema reală este însă alta, mai explică politologul:
„În cazul subvențiilor de la stat este vorba despre bani publici, dar atunci descurajezi dependența partidelor de banii privați. (…) Partea asta cu împrumuturile iarăși a fost un element introdus ca să fie împrumuturi la vedere, asumate ca niște împrumuturi, să nu se mai mascheze împrumuturile sub forma acelor donații care apăreau înainte. Deci împrumuturile ca idee, ca principiu, iarăși mie îmi sună ca ceva util.
Problema este că partidele noastre, anumiți politicieni, oameni din ăștia cărora eu le spun antreprenori politici, că sunt personaje care reușesc să se așeze pe instrumentele legale pe care le au la dispoziție ca să-și atingă scopurile, nu sunt neapărat mânați de ideologie, simpatii pentru un partid sau altul, ci pur și simplu caută să-și atingă niște scopuri. Deci oamenii ăștia vor știi întotdeauna să beneficieze, să profite de pe urma instrumentelor legale, indiferent care a fost principiul bun sau nu, care a stat în spatele introducerii acelui principiu în legislație”.
Limitele financiare anuale pentru fondurile plătite către un partid sunt următoarele: echivalentul a 200 de salarii minime brute (SMB) pentru donații și împrumuturi de la persoane fizice, 500 SMB pentru donații și împrumuturi persoane juridice, 48 SMB pentru cotizații. În 2024, SMB a fost 3.300 lei, deci limitele sunt: 660.000 de lei, 1.650.000 lei și 158.400 lei. Partidele pot transfera aceste fonduri în campanie, în limitele maxime pentru cheltuieli, și le pot recupera prin rambursări de la bugetul de stat, dacă obțin mai mult de 3% din voturi și depun o cerere la AEP, potrivit Expert Forum.
