În mai multe declarații, Vladimir Putin a anunțat că Rusia duce un război împotriva Europei, a “occidentului colectiv”, cum l-a denumit, nu numai împotriva Ucrainei, iar amenințările liderului rus se concretizează zi după zi prin acțiuni militare.
Lansarea a 19 drone în spațiul aerian al Poloniei a reprezentat cel mai agresiv atac asupra unui stat membru NATO, mesajul Kremlinului fiind unul destul de clar: în cazul în care sprijinul pentru Ucraina continuă, extinderea conflictului reprezintă o direcție de acțiune militară a Rusiei.
Deși reprezentanții Moscovei au negat intenția de a ataca un stat NATO, spunând că dronele vizau vestul Ucrainei, e clar acum că la nivelul conducerii militare a fost luată decizia de intrare în spațiul aerian al Poloniei pentru a ataca ținte strategice.
Din toate datele de până acum, Vladimir Putin a provocat NATO pentru a testa reacția și unitatea alianței, încercând să distrugă centrul logistic de armament din apropierea aeroportului Rzeszow.
APĂRARE. Autoritățile poloneze colectează resturi de drone rusești, doborâte de forțele NATO ca urmare a violării acestora a spațiului aerian dintr-un stat membru – Sursa: YouTube/ TRT
Atacul sugerează și existența unui anumit tip de încredere la Kremlin că răspunsul NATO va fi unul politic și nu militar.
Putin a considerat că va ieși, oricum, în avantaj în urma acestei operațiuni, transmițând un nou mesaj că e în control, e puternic și are inițiativa atât în ce privește acțiunile militare cât și cele politice.
Un succes care nu înlătură amenințările
“Rusia a pus în pericol viețile oamenilor dintr-un stat membru al NATO și al UE. Această acțiune cinică face parte dintr-o lungă serie de provocări în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO”, a anunțat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, la scurt timp după atacul Rusiei.
“Este bine că Polonia, împreună cu aliații săi din NATO, au reușit să identifice la timp amenințarea și s-o elimine. La cererea Poloniei, Consiliul Nord-Atlantic a discutat astăzi acțiunile Rusiei în temeiul articolului 4 din Tratatul Nord-Atlantic. NATO este și va rămâne pregătită să se apere”, a mai adăugat liderul german.
Din pozițiile oficiale se înțelege că reacția forțelor militare ale alianței a fost un succes, iar țintele au fost distruse, astfel că obiectivele urmărite de Rusia nu au fost atinse.
Accesul la informații legate de ce s-a întâmplat în noaptea de marți spre miercuri este limitat, iar o investigație e în desfășurare, dar din declarațiile liderilor politici se înțelege că forțele Kremlinului urmăreau să surprindă sistemul defensiv al alianței, iar dronele să lovească cel mai important depozit de armament din Polonia, punând în discuție capacitatea de reacție a NATO.
OBIECTIVUL KREMLINULUI. Un sistem Patriot, din apropiere de aeroportul Rzeszow, Polonia, apără un important depozit de armament destinat Ucrainei. Acesta a fost ținta raidului lansat de Rusia – Foto: Hepta.ro
Dacă nu vom ști prea curând ce concluzii a tras Putin din lansarea celor 19 drone asupra unui stat NATO, știm exact impactul pe care l-a avut evenimentul asupra țărilor europene aflate în vecinătatea conflictului, dar și îngrijorările apărute în cancelariile occidentale, inclusiv la Washington.
Comandantul suprem al forțelor aliate va continua să gestioneze în mod activ postura noastră de descurajare și apărare de-a lungul întregului flanc estic. Aliații sunt hotărâți să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO. Vom monitoriza îndeaproape situația de-a lungul flancului estic, apărarea noastră aeriană fiind în permanență pregătită.
Mark Rutte, secretar general NATO, reacție după raidul Rusiei asupra Poloniei
Până acum, mulți oficiali, militari și profesioniști din domeniul apărării puteau sau nu să creadă că amenințarea Rusiei e una la adresa întregului sistem de securitate global, acum toată lumea implicată consideră Moscova drept un pericol, iar reacțiile sunt în consecință.
Ce va face România?
“România trebuie să aibă aliați și să se comporte așa cum aliații săi se comportă. Este aberant să te aștepți, deși tu nu faci nimic, orice fapt de viață, tu nu faci nimic şi beneficiezi şi de securitate şi de prosperitate…”, a declarat Nicușor Dan, președintele României, într-un interviu la TVR, anunțând și că forțele militare din țara noastră vor reacționa dacă va exista o situație similară cu cea petrecută în Polonia.
SUB PRESIUNE. Nicușor Dan, președintele României, recunoaște oficial că România este atacată hibrid de Rusia – Foto: Mihai Pop/ Mediafax/ Hepta.ro
O altă semnificație a lansării dronelor în spațiul aerian al Poloniei poate fi determinată și de o criză de timp care se manifestă la nivelul Kremlinului.
Rusia, în urma operațiunilor armatei ucrainene, a pierdut în ultimele 100 de zile un sfert din capacitatea de rafinare a petrolului. Se înregistrează o criză de combustibil în mai multe regiuni.
România se află de 10 ani sub atacul hibrid al Rusiei… asta este evaluarea mea. La un moment dat, o să facem un tablou general, nu e foarte departe acel moment, şi în care o să oferim elemente. A fost o creştere graduală, pe de o parte de atacuri cibernetice la infrastructuri, pe de altă parte de instrumente de propagandă care s-au dus încet, încet şi au influenţat zone din societate.
Nicușor Dan, președintele României
De asemenea, situația economică e una fragilă, acumulându-se un imens deficit bugetar, alimentat de masivele cheltuieli militare. În Rusia, deficitul nu poate fi corectat prin împrumuturi internaționale și politici publice din cauza sancțiunilor, astfel că dezechilibrele economice sunt transferate rapid pe umerii cetățenilor, prăbușindu-se nivelul de trai.
De asemenea, criza veniturilor publice determină Kremlinul să devină tot mai dependent de China și India, două țări uriașe care absorb o parte din materiile prime exportate de Rusia, dar impun prețurile, mult mai mici decât pe piața liberă, ceea ce limitează veniturile Kremlinului.
Putin va continua
Deși Vladimir Putin face tot posibilul să arate că are controlul asupra conflictului, că nu e dispus la compromisuri, fiind convins că va învinge Ucraina, în realitate asistăm la o cursă contra cronometru, pe termen mediu, Volodimir Zelenski putând să aibă având câștig de cauză, dacă ajutorul venit dinspre SUA și statele europene se va dovedi consistent și constant.
Atacul asupra Poloniei a vrut să provoace o criză și o ruptură în rândul NATO în ce privește susținerea Ucrainei, dar respingerea lui a evitat o situație dramatică și o posibilă escaladare a conflictului.
Din comportamentul militar al Rusiei, observat de la începutul conflictului, deducem faptul că odată ce a intrat pe această cale, de atac a unui stat membru NATO, Putin va continua. Reacția alianței Nord-Atlantice trebuie să fie una care să descurajeze viitoarele acțiuni pentru că la Kremlin tocmai s-a mărit miza.
