Apelurile pentru reapelarea rezerviștilor în vederea invaziei planificate a Gazei au întâmpinat o rezistență tot mai vocală în Israel: nu doar militari aflați pe locuri de muncă civile, ci și grupuri de mame cer ca fiii lor să nu fie trimişi din nou în luptă.
Nu există cifre oficiale care să arate amploarea fenomenului, însă au apărut organizații noi care fac public refuzul de a se supune ordinelor, asumându-și riscul de a fi trimise în fața instanțelor militare.
Până acum, această opoziție nu a perturbat, aparent, operațiunile militare, dar transmite un semnal politic și social puternic într-un război care aproape a împlinit doi ani de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
Conform AP, criticii mobilizării susțin că premierul Benjamin Netanyahu prelungește conflictul în scopuri politice, în loc să negocieze eliberarea ostaticilor.
Sunt 48 de persoane încă reținute de Hamas, dintre care aproximativ 20 sunt considerate în viață, potrivit estimărilor citate pe fondul discuțiilor publice.
Societatea civilă – pe aceeași linie cu critica internațională
Foști oficiali de securitate avertizează că noua ofensivă riscă să producă rezultate limitate și să pună în pericol viața ostaticilor.
Răspunsul societății civile include marile proteste care acuză guvernul că nu caută soluții reale pentru recuperarea celor deținuți și că ignoră tragedia umanitară din Gaza provocată de conflict și de blocada impusă de Israel.
Critica internațională la adresa consecințelor umanitare ale războiului rămâne foarte dură.
Un exemplu izbitor al reticenței este grupul format din mame care nu vor ca fiii lor să se întoarcă pe front.
„Nu-mi puteam scoate din cap cum să îi rup un picior, un braț… orice pentru ca el să nu poată pleca înapoi”, a spus Noorit Felsenthal-Berger, în timp ce își ștergea lacrimile, exprimându-și frica că cel mai tânăr fiu al ei va fi obligat să revină pe linia frontului.
