Nu au forță juridică obligatorie
Chiar dacă rezoluțiile Adunării Generale a ONU nu sunt obligatorii din punct de vedere legal (spre deosebire de cele ale Consiliului de Securitate), ele exercită o presiune diplomatică și morală semnificativă asupra părților implicate și a actorilor internaționali.
Pentru palestinieni, acest vot reprezintă o victorie diplomatică importantă, reconfirmând sprijinul internațional pentru aspirațiile lor de statalitate.
Rezoluțiile Adunării Generale nu au forță juridică obligatorie și nu pot impune acțiuni statelor membre. Ele sunt mai degrabă declarații de intenție și de principiu.
Guvernul actual al Israelului, condus de Benjamin Netanyahu, a respins în mod repetat ideea unui stat palestinian independent, mai ales în contextul actual al războiului din Gaza. O astfel de declarație a ONU este aproape sigur că va fi ignorată sau respinsă vehement de Israel.
142 de voturi pentru și 10 împotrivă
Declaraţia de şapte pagini este rezultatul unei conferinţe internaţionale organizate la ONU în iulie – găzduită de Arabia Saudită şi Franţa – cu privire la conflictul care durează de zeci de ani. Statele Unite şi Israelul au boicotat evenimentul.
Rezoluţia care susţine declaraţia a primit 142 de voturi pentru şi 10 împotrivă, în timp ce 12 ţări s-au abţinut.
Recomandări
Primul dosar greu al Liei Savonea la șefia Înaltei Curți, soluționat în favoarea lui Dan Voiculescu: „Nu doar părțile sunt afectate, ci întreaga ordine juridică”
România, care a recunoscut statul palestinian din 1988, în perioada Ceauşescu, a votat în favoarea rezoluţiei. Printre ţările care s-au abţinut se numără Republica Moldova, în timp ce Argentina şi Ungaria sunt printre ţările care au votat împotrivă.
Votul a avut loc înaintea unei reuniuni a liderilor mondiali prevăzută pe 22 septembrie – în marja Adunării Generale a ONU la nivel înalt – unde mai multe state occidentale sunt aşteptate să recunoască oficial statul palestinian.
Condamnă Hamas
Declaraţia aprobată de Adunarea Generală, formată din 193 de membri, condamnă atacurile împotriva Israelului ale militanţilor palestinieni Hamas din 7 octombrie 2023, care au declanşat războiul din Gaza.
De asemenea, condamnă atacurile Israelului împotriva civililor şi infrastructurii civile din Gaza, asediul şi foametea, „care au dus la o catastrofă umanitară devastatoare şi la o criză de protecţie”.
Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că rezoluţia asigură izolarea internaţională a Hamas. „Astăzi, pentru prima dată, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat un text care condamnă aceste crime şi solicită predarea şi dezarmarea Hamas”, a declarat el într-o postare pe X.
Toate statele arabe din Golf au susținut rezoluția, în timp ce Israelul şi Statele Unite au votat împotrivă, alături de Argentina, Ungaria, Micronezia, Nauru, Palau, Papua Noua Guinee, Paraguay şi Tonga.
Declaraţia aprobată arată că războiul din Gaza „trebuie să se termine acum” şi susţine desfăşurarea unei misiuni internaţionale temporare de stabilizare mandatată de Consiliul de Securitate al ONU.
„Conferinţa a prelungit deja războiul”
Statele Unite au descris votul ca fiind „încă o manevră publicitară greşită şi inoportună” care subminează eforturile diplomatice serioase de a pune capăt conflictului.
„Nu vă înşelaţi, această rezoluţie este un cadou pentru Hamas”, a declarat diplomatul american Morgan Ortagus în faţa Adunării Generale. „Departe de a promova pacea, conferinţa a prelungit deja războiul, a încurajat Hamas şi a dăunat perspectivelor de pace atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung”, a acuzat reprezentantul SUA.
Premierul Benjamin Netanyahu le-a cerut luni seara locuitorilor orașului Gaza să plece din calea armatei israeliene, care își intensifică ofensiva în urbea din enclava palestiniană, relatează AFP.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în discursul ținut în Parlamentul European, intitulat Starea Uniunii Europene 2025, că va propune Consiliului două măsuri referitoare la războiul din Gaza.
Recomandări
Cine este Tyler Robinson, ucigașul lui Charlie Kirk. Îl numea pe influencer un om „plin de ură și care răspândește ură”
Prima se referă la suspendarea parțială a Acordului de asociere cu Israel privind schimburile comerciale, iar a doua propunere urmărește sancționarea de către UE a unor miniștri extremiști din Guvernului Netanyahu și a unor coloniști israelieni violenți.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
