La fiecare demers instituțional care privește întărirea forței militare a României, reprezentanții AUR, POT și SOS vorbesc despre pace și redirecționarea banilor spre alte domenii.
Bani pentru dotarea armatei și infrastructură
Suma mare de care poate dispune România prin programul european SAFE, adică 16,7 miliarde de lei, împrumut pe termen lung cu dobândă foarte avantajoasă, a fost primită cu satisfacție la București de liderii Puterii.
Pe lângă înzestrarea propriu-zisă a Armatei, o parte a banilor pot fi alocați pentru construirea unor tronsoane din austostrăzile A7 și A8, dar și pentru lucrări la o serie de aeroporturi. În ciuda beneficiilor evidente pentru securitatea și infrastructura României, partidele așa-zis suveraniste s-au poziționat fără echivoc împotrivă, la fel cum au făcut și în iunie 2025, când s-a discutat despre crearea cadrului legislativ privind doborârea dronelor pe teritoriul României.
Prima reacție în privința SAFE a venit din partea AUR. Liderul senatorilor și una din principalele voci trimise să comunice public, Petrișor Peiu: „Vor să bage România în faliment. AUR nu le permite. Alianța pentru Unirea Românilor cere Guvernului să nu contracteze creditele de 16,7 miliarde euro prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene, destinate finanțării pentru achiziția de armament, în absența dezbaterii publice și a avizului Parlamentului”.
Recomandări
Primul dosar greu al Liei Savonea la șefia Înaltei Curți, soluționat în favoarea lui Dan Voiculescu: „Nu doar părțile sunt afectate, ci întreaga ordine juridică”
Simion și mesajul „de pace” transmis Poloniei
Președinta POT, Anamaria Gavrilă, a venit la scurt timp cu o poziție similară contra SAFE: „Dotarea armatei române este deplorabilă, iar nevoia de modernizare este reală, dar România nu are nevoie de și mai multe datorii. În loc să găsească soluții care aduc valoare și atrag bani europeni nerambursabili, coaliția alege calea ușoară a împrumuturilor, înfundând țara în datorii. Ei nu știu să construiască și să creeze valoare economică, iar rezultatul este că ne sufocă pe toți cu povara acestor decizii”.
Și în cazul dronelor care au aterizat pe teritoriul Poloniei pe 10 septembrie, lui George Simion i-a trebuit jumătate de zi ca să transmită un mesaj de solidaritate cu Polonia. Bună parte din discursul liderului AUR s-a referit la nevoia de pace, în condițiile în care la nivel internațional întreaga dezbatere era despre măsurile de răspuns pentru Kremlin. „Dorim pace. O vom obține numai prin umbrela de securitate NATO și aliații noștri strategici, Statele Unite și Polonia”, a fost mesajul scris care însoțea discursul video postat de Simion.
De altfel, soluția lui Simion nu era condamnarea agresorului de la cel mai înalt nivel, ci solicita decidenților români „să îndemne la calm, la pace și unitate”.
Doborârea dronelor în România, tergiversată de AUR, POT și SOS
Pe 19 mai, preşedintele interimar Ilie Bolojan a promulgat legea care permite doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc şi cea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român. Inițiată de Guvern, „legea dronelor” precizează că o dronă care trece ilegal frontiera noastră și zboară fără autorizare poate fi neutralizată sau distrusă.
Acest pas venea după o opoziție dură din partea AUR, SOS și POT, partide care susțin că apără suveranitatea României.
La Camera Deputaților, când s-a discutat proiectul, toți deputații prezenți de la AUR (55 la număr), SOS (24 de aleși) și POT (21 de parlamentari) au votat împotriva proiectului de lege. La Senat, AUR a schimbat strategia și nu s-a prezentat la vot. Singurul parlamentar prezent, Corneliu Negru, a votat contra. La POT au fost 6 senatori prezenți și toți au votat contra, iar la SOS toți cei 5 senatori ajunși la ședință au fost împotrivă.
În lipsa eficienței parlamentare, cele trei partide au atacat la CCR proiectul de lege. Însă CCR a respins, în martie, sesizările AUR, POT şi SOS România la Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional şi la legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.
Recomandări
Cine este Tyler Robinson, ucigașul lui Charlie Kirk. Îl numea pe influencer un om „plin de ură și care răspândește ură”
Fotografii: Dumitru Angelescu, Inquam Photos/Codrin Unici
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
