Românii vor digitalizare, însă implementarea este anevoioasă
70% dintre românii intervievați consideră digitalizarea un lucru bun care se întâmplă în România, față de 63% în 2024. Pe de altă parte, mai e mult până departe: țara noastră, au precizat ei, se află la un nivel mediu de digitalizare, cu un scor de 3,6 din 5.
Potrivit analizei, tinerii din Generația Z evaluează digitalizarea mai ridicat decât generațiile mature; după gradul de urbanizare, orașele peste 200.000 de locuitori au scorul cel mai mare (3,8/5), ruralul este la 3,6/5, iar Bucureștiul este sub medie, cu 3,3/5.
Românii își evaluează cunoștințele digitale la un nivel mediu, cu un scor personal de 3,6/5. Elevii sunt considerați cei mai bine pregătiți din punct de vedere digital (3,9/5), urmați de profesori (3,7/5), în timp ce părinții sunt percepuți ca având cel mai scăzut nivel (3,4/5).
În România, internetul este utilizat în medie trei ore pe zi, iar peste jumătate dintre respondenți se încadrează în categoria utilizatorilor susținuți (cel puțin 3 ore zilnic). Smartphone-ul este dispozitivul dominant, prezent în 9 din 10 gospodării, iar copiii au acces tot mai frecvent la tehnologie, în special la smartphone și tabletă.
Recomandări
Victor Rebengiuc a anunțat că se retrage din cariera de actor de teatru la 92 de ani: „Am 70 de ani de când fac meseria asta. Ajunge” | EXCLUSIV
„România nu poate rămâne la periferia transformării digitale. Misiunea Edge Institute este să sprijine această schimbare cu identificarea unor soluții clare și aplicabile, pentru ca educația și tehnologia să devină resurse reale de competitivitate. Investiția în digitalizare este, în primul rând, o investiție în elevi și în șansa lor de a fi pregătiți pentru meseriile viitorului și pentru o economie puternică pe plan european”, declară Robert Berza, Director Executiv Edge Institute.
Sistemul românesc de educație îi obligă pe elevi să memoreze foarte multă informație. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
O școală de nota 6. Învățarea prin memorare, principala hibă a sistemului
Percepția generală a românilor asupra școlii este una modestă: nota medie acordată este de 6,7 pe o scară de la 1 la 10. Detaliat, 74% dintre români îi acordă note între 5 și 8, doar 14% oferă scoruri de 9–10, iar 12% o evaluează sub 5. Aceste rezultate se suprapun aproape perfect cu percepția privind nivelul de digitalizare al școlilor.
Potrivit studiului, principala caracteristică a școlii de azi este legată de învățarea prin memorare și pregătirea pentru examene, într-un context în care profesorii sunt adesea suprasolicitați, iar nevoia de a dezvolta abilități digitale, muncă în echipă și comunicare devine tot mai accentuată.
În relația actuală cu unitățile de învățământ, părinții și elevii declară un nivel moderat de satisfacție: procesul de înscriere și comunicarea cu școala funcționează relativ bine, însă monitorizarea progresului și utilizarea platformelor digitale rămân puncte slabe.
Dependența copiilor de dispozitive, un obstacol în calea digitalizării
Românii privesc cu optimism o creștere a utilizării tehnologiei digitale în școli: 72% cred că aceasta ar fi benefică, iar 64% consideră pozitivă folosirea zilnică a dispozitivelor digitale de către elevi. Totodată, 70% susțin obligativitatea platformelor digitale pentru teme și evaluări.
Impactul asupra calității vieții este resimțit în toate categoriile: 76% dintre elevi, 73% dintre profesori și 59% dintre părinți afirmă că digitalizarea le-ar face viața mai ușoară.
Studiul evidențiază și o serie de obstacole care încetinesc digitalizarea școlilor. Printre cele mai menționate se numără: dependența de dispozitive (35%), elevii distrași de obiectivele educaționale (33%), lipsa dotărilor (33%), reducerea interacțiunii directe (32%), factorul politic (32%), costurile suplimentare pentru părinți (28%), precum și lipsa de pregătire a profesorilor (27%).
Recomandări
„Cred că las căciulile și opincile și mă apuc să vând țuică”. Povestea băcăuanului care l-a cunoscut pe Părintele Galeriu și a renunțat la preoție
O barieră importantă este și îngrijorarea legată de siguranța copiilor în mediul digital – cyberbullying și furt de date personale. Concluzia este că nu există o singură barieră majoră, ci un cumul de factori psihologici, tehnici și organizaționali, ceea ce face ca soluțiile să fie complexe și diferențiate.
Profesorii se tem că inteligența artificială implementată în școli i-ar putea lăsa pe mulți fără catedră. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
Inteligența artificială ar putea înlocui meditațiile clasice
Românii privesc inteligența artificială ca pe o oportunitate în educație. Printre beneficiile menționate se află: alternative mai ieftine la meditații (43%), platforme cu feedback automatizat (43%) și aplicații gamificate pentru învățare (42%). Alte avantaje sunt bibliotecile digitale și simulările virtuale pentru concepte complexe.
Pe de altă parte, principala teamă este pierderea contactului uman și a relației directe dintre elevi și profesori. Alte îngrijorări includ presiunea psihologică asupra elevilor și riscul unor recomandări superficiale. În mod surprinzător, românii nu se tem că inteligența artificială ar putea elimina locurile de muncă ale profesorilor.
Școala în 2030. Românii așteaptă schimbări importante de paradigmă
Flexibilitatea programei și adaptarea conținutului la nevoile fiecărui elev sunt considerate esențiale, iar tehnologia digitală devine catalizatorul acestei transformări.
Materialele tradiționale vor fi înlocuite treptat de resurse digitale, iar ritmurile de predare vor fi adaptate individual. Metodele de învățare vor deveni și mai interactive, îmbinând lucrul în echipă cu teme individuale realizate acasă. Platformele digitale și realitatea augmentată sunt văzute ca instrumente de bază, iar temele vor fi rezolvate în mediul digital, nu pe hârtie – o schimbare profundă a felului în care elevii vor învăța și profesorii vor preda.
În plus, dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și reducerea poverii birocratice a profesorilor sunt considerate priorități pentru viitor, în timp ce rolul școlii de a pregăti pentru carieră, de a stimula munca în echipă și comunicarea rămâne neschimbat. Potrivit studiului, 61% dintre români cred că viitorul educației va fi mai degrabă digitalizat decât clasic.
Ministrul Daniel David, un ministru de sacrificiu. Foto: Shutterstock
Jumătate dintre români consideră că digitalizarea școlilor este responsabilitatea autorităților
Privind spre viitor, respondenții își doresc școli mai bine echipate, cu table interactive, calculatoare și tablete pentru elevi, considerate condiții de bază pentru o educație adaptată erei digitale.
Cine ar trebui să preia inițiativa? Aproape jumătate dintre respondenți (48%) consideră că Ministrul Educației ar trebui să conducă procesul de digitalizare. Inspectoratele școlare (38%) și unitățile de învățământ (34%) sunt văzute ca actori secundari importanți, în timp ce companiile private sau ONG-urile au o influență percepută mult mai redusă.
Despre studiu
Studiul „Digitalizarea sistemului de educație în România” a fost realizat de Ipsos pentru Edge Institute în august 2025, pe un eșantion de 1.500 de respondenți cu vârste între 18 și 60 de ani. Datele au fost colectate online și au fost comparate cu rezultatele ediției anterioare din 2024, recalibrate pentru aceeași populație-țintă.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
