Dincolo de inițiativa lăudabilă a CNA de a-i educa pe elevi, astfel încât să înțeleagă fenomene precum dezinformarea, fake news și tehnici de manipulare de care se lovesc atât în mass-media, cât și în mediul online, punerea în practică a unei astfel de inițiative este foarte greu de realizat. Deși CNA ar putea cere, pe siguranță națională, introducerea unor astfel de ore în școli și licee, nu ar fi nici bani pentru a le finanța, nu mai e nici loc în orar, nu sunt nici profesori care să poată preda materia. La fel ca multe alte inițiative de introducere a unor ore opționale sau obligatorii în curricula școlară, aceste cursuri de mass-media ar fi benefice doar pentru cei care primesc finanțare din diverse surse pentru a-i forma pe profesori. Cele mai multe astfel de ore nici nu ajung la elevi.
Ideea de a introduce noi materii în programele de studiu ale elevilor a pornit cu circa două decenii în urmă, dar primii pași semnificativi s-au făcut în ultimul mandat de ministru al lui Sorin Cîmpeanu, după 2020. Apoi, ministrul Ligia Deca a schimbat legile învățământului, introducând în curriculă multe noi materii, fie ca obligatorii, fie ca opționale, anul trecut.
Ministrul Daniel David a venit cu o nouă viziune, cerând gruparea materiilor noi pe domenii. În primul mandat, la finalul anului trecut, a vorbit despre posibilitatea de a aduce specialiști care să predea în școli, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat.
Noile materii sunt predate în școli și licee de cadrele didactice care au alte specializări, după ce fac niște cursuri de formare pentru domeniile pe care le predau suplimentar. În prezent s-a lansat și un curs de formare pentru profesorii de la materiile umaniste care ar putea preda ore de mass-media, iar în acest segment s-ar putea introduce și componenta fake news care ar putea corespunde cu solicitarea pe care CNA o va face președintelui Nicușor Dan pentru introducerea educaţiei media în strategia privind securitatea naţională.
Necesitatea acestei materii ar fi esențială pentru a se putea evita manipularea tinerilor care devin nostalgici ai comunismului, fără să știe cum se trăia în comunism, fiind influențați de materiale care circulă în mediul online. De asemenea, educația media ar opri și manipularea din campaniile electorale – cred membrii CNA.
Citește pe Antena3.ro
În „Caraibele Europei”, vara ține până în octombrie. Una din plajele de acolo are „cea mai albastră apă din lume”
Introducerea „antimanipulării” în toate celelalte materii
Membrii CNA s-au gândit că educația media nu ar trebui să fie o materie în plus, ci ar putea fi inserată în toate materiile, însă nu s-au consultat și cu experți din Educație când le-a venit ideea. În primul rând, pentru a „insera” o materie în alte materii ar fi nevoie de modificări în metodologia de predare, dar și de formarea profesională a tuturor cadrelor didactice. Pentru o astfel de formare e nevoie de timp și de bani, dar și de formatori.
Există astfel de cursuri care se predau în facultăți, însă pentru a trimite la formare profesională de scurtă durată toți profesorii, astfel încât să poată explica la orice oră pe care o predau – de la Matematică, Fizică sau Chimie până la Literatură Română, Biologie, Muzică sau Sport – cum pot fi păcăliți tinerii prin mass-media și social media, ar mai fi nevoie de câțiva ani numai pentru a crea o strategie, o metodologie, un curs acreditat, manuale sau suporturi de curs pentru profesori, apoi ar fi nevoie de finanțare pentru a lansa cursurile la care să participe cadrele didactice.
Modelul „Educație financiară”, implementat după un deceniu
O idee mai bună decât inserarea educației media în toate celelalte materii ar fi introducerea unui astfel de curs în curriculă – fie ca opțional, fie ca materie obligatorie. Un astfel de exemplu este Educația financiară pentru care profesorii s-au pregătit în cadrul unor cursuri organizate în colaborare cu Banca Națională a României și astfel s-a putut implementa proiectul în unitățile de învățământ din toată țara. Dar și pentru această materie a fost nevoie de aproape un deceniu de la lansarea ideii până la introducerea efectivă a orelor în școli.
Nici acum nu sunt toți profesorii specializați ca și cum ar fi absolvenți de studii economice – pentru că în școala generală nu sunt profesori de Economie, deci au fost pregătiți pe teme economice profesorii de Geografie și de Istorie.
Ar putea preda ceva ce nu știu
Un astfel de compromis s-ar putea încerca și în privința educației media, dar cum și profesorii sunt afectați de fenomenul fake news, e greu de implementat un astfel de curs de formare care să rezolve problemele de percepție sau de cultură generală ale cadrelor didactice în cel mai scurt timp și să-i transforme pe profesorii de gimnaziu și de liceu în experți în tehnici de manipulare, dezinformare și fake news, în câteva săptămâni sau luni.
Situația chiar este de siguranță națională, dar problema reală este că nici măcar experții din serviciile de intelligence nu pot detecta unele fenomene sau nu le pot combate eficient în fiecare situație, pregătirea și experiența lor fiind de mulți ani, doar în acest domeniu. Tocmai de aceea e greu de crezut că profesorii din sistemul preuniversitar ar putea căpăta experiența unor analiști de intelligence după un curs de scurtă durată, pentru a le putea preda astfel de cursuri elevilor. Iar dacă vor preda fără să înțeleagă fenomenele, rezultatul ar putea fi mai grav decât situația de la care s-a plecat.
