Prorușii de pe ambele maluri ale Prutului au o agendă comună de dezinformare
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a explicat, într-un interviu pentru Libertatea, de ce propaganda AUR și a multiplicatorilor Federației Ruse în România este mincinoasă.
„Condițiile în care primim acești bani sunt foarte importante. În primul rând, durata de rambursare a creditului este foarte lungă, până la 45 de ani. În al doilea rând, avem o perioadă de grație de 10 ani. Nu trebuie să rambursăm nimic primii 10 ani. Și, în al treilea rând, rata dobânzii e foarte mică.
Ceea ce spune Partidul AUR și ceea ce spun multiplicatorii mesajelor Federației Ruse în România privind îndatorarea României, prin acest program de apărare, este același lucru pe care îl spun politicienii proruși din Republica Moldova despre ajutorul de 1,9 miliarde de euro adoptat de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. În realitate, Uniunea Europeană ajută, inclusiv cu fonduri nerambursabile, atât în Republica Moldova, cât și în România”.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Foto: Facebook
Recomandări
Cum au reușit sute de români din Franţa să cumpere și să renoveze o biserică catolică în comuna lui Van Gogh
Banii de la UE vin în condiții extrem de favorabile pentru România
– Libertatea: Vocile suveraniste au criticat virulent fondurile europene dedicate apărării României. Unul dintre argument ar fi că România se va îndatora puternic accesând aceste credite. Care este adevărul?
– Siegfried Mureșan: În primul rând, e clar că trebuie să investim mai mult, mai rapid și pentru o perioadă mai lungă, pentru a ne proteja.
Investițiile în securitate și apărare sunt necesare pentru a proteja standardul nostru de viață ridicat în România și în Uniunea Europeană, deoarece, fără siguranță, investitorii privați nu investesc și, dacă investitorii nu s-ar simți siguri în România și nu ar mai investi, am risca creșterea șomajului, am risca înrăutățirea indicatorilor economici și înrăutățirea standardului de viață.
Ca atare, toate investițiile pe care guvernele statelor membre ale Uniunii Europene le fac în momentul de față în securitate și apărare sunt necesare pentru a păstra standardul nostru de viață ridicat și pentru a continua investițiilor în economie.
Investitorii nu ar investi, dacă nu s-ar simți nesiguri, de aceea a le garanta siguranța e esențial pentru ei.
Uniunea Europeană va prioritiza pentru bugetul Uniunii Europene pe următorii ani, fondurile de apărare. Bugetul Uniunii Europene se planifică, în general, pe șapte ani.
Ne aflăm în perioada de planificare 2021-2027. Acest buget a fost decis în 2020, înainte de începutul invaziei ilegale și ilegitime a Forțelor Armate Ruse în Ucraina. Ca atare, fondurile pentru apărare în bugetul Uniunii Europene pe acești șapte ani au fost foarte puține, aproximativ 15 miliarde de euro pentru șapte ani pentru 27 de state membre. Insuficient în noul context.
Comisia Europeană a propus în luna iulie bugetul Uniunii Europene pe următorii șapte ani, 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2035, și vom avea alocate peste 100 de miliarde de euro pentru securitate, apărare, protecția frontierelor externe, combaterea dezinformării, știrilor false și respingerea atacurilor cibernetice.
În plus, mereu când Uniunea Europeană prioritizează un domeniu de finanțare, statele membre tind să urmeze și să prioritizeze astfel de investiții. Ca atare, ne așteptăm pentru faptul că Uniunea Europeană prioritizează investițiile în apărare să fie un argument adițional pentru ca statele din bugetele lor naționale să cheltuiască mai mult.
Uniunea Europeană investește cât poate de mult, dar al doilea lucru important pe care Uniunea Europeană îl face este că ea creează cadrul pentru ca statele membre să poată investi din resursele lor naționale mai mult în apărare, iar Uniunea Europeană încearcă și din împrumuturi să ajute statele membre.
Recomandări
Peste 200 de parlamentari români încasează lunar câte 35.000 de lei cash. Trebuie să prezinte acte justificative pentru doar jumătate din sumă
– În ce sens ajută mai mult din împrumuturi?
– La începutul acestui an, Uniunea Europeană a prezentat un program de securitate de 800 de miliarde de euro care conține trei componente. Prima componentă: permite statelor membre să facă deficit mai mare pentru investiții în apărare.
Cea de-a doua componentă: Uniunea Europeană se împrumută cu 150 de miliarde de euro pe piețele financiare și pune acești bani, în condiții foarte bune, la dispoziția statelor membre pentru investiții în apărare.
Aceasta este componenta cea mai cunoscută despre care s-a discutat și în România și se numește programul SAFE.
România este al doilea cel mai mare beneficiar: 16 miliarde de euro. Mai mult decât noi beneficiază doar Polonia: aproximativ 40 de miliarde de euro. Condițiile în care primim acești bani sunt foarte importante. Fiindcă, în primul rând, durata de rambursare a creditului este foarte lungă, până la 45 de ani.
În al doilea rând, avem o perioadă de grație de 10 ani. Nu trebuie să rambursăm nimic 10 ani de zile. Și, în al treilea rând, rata dobânzii e foarte mică.
Comisia Europeană are credibilitate foarte mare pe piețele financiare, se împrumută în condiții foarte bune și ne pune banii la dispoziție exact la rata de dobândă la care se împrumută Comisia Europeană.
– O altă sursă de finanțare ar fi și fondurile venite prin Banca Europeană de Investiții.
– Exact, sunt fonduri pentru investiții în apărare făcute de autoritățile publice, dar și pentru investiții în domeniul industriei de apărare efectuate de actori privați.
Când vor veni creditele pe programul SAFE
– România când va putea să acceseze aceste credite SAFE?
– Fiecare stat membru va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan național prin care să transmită Comisiei Europene cum dorește să tragă acești bani, un plan asemănător Planului Național de Redresare și Reziliență, PNRR-ul.
Un plan prin care să spunem Comisiei Europene ce dorim să finanțăm, iar el va trebui prezentat Comisiei până la finalul lunii noiembrie. El va fi evaluat de Comisia Europeană, se va ajunge la o formă comună, o formă agreată de guvernul fiecărui stat și de Comisia Europeană, iar primele investiții vor putea fi finanțate, decontate, începând cu prima parte a anului 2026.
Pe termen lung, obiectivul este să fie finanțate proiecte transfrontaliere, la care participă mai multe state membre ale Uniunii Europene, dar pe termen scurt, această condiție a fost suspendată.
Pe termen scurt, chiar și dacă avem anumite programe de înzestrare pe cont propriu, fără participarea altor state membre, acestea vor fi finanțate.
Planurile de achiziții sunt făcute, de obicei, pe termen lung, iar Uniunea Europeană dorește să sprijine și planurile actuale de achiziții ale statelor membre, adică nu se impun reguli noi de cooperare. Cooperarea între statele membre e necesară pentru a fi mai bine apărați. Cu cât mai multe state membre ale Uniunii Europene au echipamente similare, cu atât crește și interoperabilitatea, dar Uniunea Europeană nu vrea să impună cooperarea acum, imediat, ci este un deziderat pe termen lung.
– Există două subiecte importante când vine vorba de apărarea României. Pe de o parte, partea de armament, pe de alta, avem nevoie și de o infrastructură bine pusă la punct, care să fie folosită în scop dual. Aceste fonduri ar putea fi accesate și pentru modernizarea infrastructurii?
– Aceste fonduri pot fi folosite și pentru unele proiecte de infrastructură, drumuri sau construcția unor tronsoane de autostradă, care au o utilizare duală: civilă și militară. Adică în viața de zi cu zi le folosim în scop civil, iar în caz de nevoie, ele vor fi atât de solid construite, încât să poată transporta și echipamente militare.
Cele mai importante categorii de fonduri europene pe care România le-a primit până acum au fost fondurile structurale și de coeziune, din care am construit autostrăzi, am reabilitat drumuri, am anvelopat blocuri, am îmbunătățit infrastructura de apă, de iluminat la sate și în orașe. Pe viitor, chiar și aceste fonduri structurale și de coeziune vor putea fi folosite pentru proiecte cu întrebuințare duală, civilă și militară. Adică atunci când construim o autostradă, când construim un pod, să ne asigurăm că acesta este atât de solid încât poate susține și echipamente militare.
Moldova, cel mai mare pachet de ajutor de la UE
– Așadar, aceste credite pe care le va lua România pentru a-și înzestra armata nu vor reprezenta o formă de povară economică.
– Ceea ce spune Partidul AUR și ceea ce spun multiplicatorii mesajelor Federației Ruse, în România, privind îndatorarea României prin acest program de apărare, este același lucru pe care îl spun politicienii proruși din Republica Moldova despre ajutorul de 1,9 miliarde de euro adoptat de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova.
Uniunea Europeană a adoptat cel mai mare pachet de ajutor economic adoptat vreodată pentru Republica Moldova, 1,9 miliarde de euro pe trei ani. Eu am fost în Parlamentul European responsabil de negocierea legislației. Deja din acest pachet, Republica Moldova a primit, în prima parte a acestui an, 270 de milioane de euro prefinanțare. O mare parte din cele 1,9 miliarde sunt fonduri nerambursabile. Iar creditele au o durată de maturitate de până la 40 de ani, au o perioadă de grație, rambursarea lor nu începe imediat, iar rata dobânzii este foarte mică.
Acel ajutor pentru Republica Moldova este la fel de important cum este acest ajutor pentru România. Întâmplarea face că prorușii, de pe ambele maluri ale Prutului, încearcă să discrediteze ajutorul european. Iar oamenii trebuie să știe foarte bine. Federația Rusă în Republica Moldova, de pildă, doar a amenințat, a șantajat și exportă gaz extrem de scump.
Uniunea Europeană ajută, inclusiv cu fonduri nerambursabile, atât în Republica Moldova cât și în România. De altfel, de la aderarea României la Uniunea Europeană până astăzi, noi am contribuit cu 34 de miliarde de euro în bugetul Uniunii Europene și am adus acasă, 105 miliarde de euro. Pentru fiecare euro cu care am contribuit, am adus acasă trei euro. Acesta este adevărul, chiar dacă nu e pe placul extremiștilor. Dar el trebuie spus.
– Și o ultima întrebare. În legătură cu bugetul alocat Republicii Moldova, aceste fonduri nu sunt doar pentru apărare, sunt pentru economia statului moldovenesc.
– Sigur. 1,9 miliarde de euro pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe următorii 3 ani din aceste fonduri. Se vor construi două spitale. Unul la nord, unul la sud. Se vor construi și moderniza multe școli. Se vor construi și reabilita drumuri și se va lega și mai bine energetic Republica Moldova de Uniunea Europeană prin România, astfel încât niciodată în viitor Republica Moldova să nu mai depindă energetic de Federația Rusă, să nu mai poate fi șantajată cum a fost șantajată în trecut.
Foto: Hepta
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
