Doi deputați vor să schimbe însă acest trend, interzicând prin lege „utilizarea portului popular românesc ca element de propagandă politică sau electorală”. Persoanele care vor apela la acest outfit în context politic, precum și partidele politice, alianțele electorale sau candidații care vor folosi costumul popular ca însemn sau mijloc de identificare riscă amenzi de până la 50.000 de lei, potrivit unui proiect de lege depus la Parlament.
Propunerea legislativă privind „protejarea portului popular românesc ca element al patrimoniului cultural imaterial și al identității naționale” a fost înregistrată, miercuri, la Senat, aparține deputaților neafiliați Monica Ionescu și Radu Mihail Ionescu și vizează „păstrarea caracterului autentic și demn al portului popular, prin prevenirea deturnării sale către scopuri străine vocației sale culturale”.
Costumul popular, folosit în contexte improprii
Portul popular românesc reprezintă una dintre cele mai vizibile expresii ale patrimoniului cultural imaterial al României, însă, în ultimele decenii, odată cu creșterea interesului pentru valorile naționale și în lipsa unui cadru legislativ care să-l protejeze, au existat situații în care „a fost folosit în diverse contexte improprii – de la apariții ale unor politicieni în costum național cu scop propagandistic, până la campanii publicitare care au exploatat motive tradiționale strict pentru beneficii comerciale”, se arată în expunerea de motive.
„Aceste practici generează îngrijorare în rândul opiniei publice și al specialiștilor în cultură, întrucât trivializează și denaturează semnificația profundă a portului național, transformând un simbol identitar într- un instrument de promovare politică.
În prezent, cadrul legislativ prezintă o lacună în ceea ce privește protecția explicită a portului național românesc împotriva acestor forme de exploatare. Deși alte simboluri naționale beneficiază de protecție legală (Lg 75/1994), portul popular nu este încă protejat printr-o reglementare specifică”, spun cei doi deputați, care vor să schimbe această situație prin introducerea unor interdicții clare privind utilizarea costumului național în politică alături de sancțiuni corespunzătoare.
„Este interzisă utilizarea portului popular românesc ca element de propagandă politică sau electorală, precum și folosirea acestuia ca simbol, însemn distinctiv ori mijloc de identificare a unui partid politic, alianțe electorale, organizații politice sau candidați, indiferent de forma de exprimare ori de mijloacele folosite”, stipulează proiectul legislativ.
Citește pe Antena3.ro
O cântăreață de muzică populară a fost prinsă la furat, într-un supermarket. „Am luat niște parfumuri pentru băiatul meu”
Politicienii vor putea purta costumul popular la evenimente culturale sau private
Conform documentului, aceste prevederi nu limitează dreptul persoanelor fizice, inclusiv al celor care exercită funcții publice sau politice, de a purta portul popular în contexte culturale, educaționale, religioase, artistice ori private.
Prin „port popular românesc” se va înțelege „ansamblul de piese vestimentare tradiționale, specifice comunităților etnografice din România, caracterizat prin motive, culori și tehnici de confecționare transmise de-a lungul generațiilor și consacrate prin uzanță tradițională”.
Proiectul legislativ aduce și sancțiuni pentru care cei care vor încălca noile prevederi, și anume: amenzi cuprinse între 10.000 de lei și 50.000 de lei.
„Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către Autoritatea Electorală Permanentă, prin persoanele împuternicite în acest scop, precum și de către organele abilitate potrivit legii”, stipulează documentul.
Dacă proiectul de lege va fi adoptat, Ministerul Culturii va trebui să facă normele metodologice de aplicare, în termen de 90 de zile.
„Aceste norme vor detalia, între altele, criteriile de identificare a portului național protejat (de exemplu, elemente vestimentare care se încadrează în definiția dată de lege) și vor stabili proceduri clare pentru constatarea încălcărilor (inclusiv modalitatea de sesizare și documentare a contravențiilor, având în vedere că unele fapte se pot petrece în mediul online sau în materiale tipărite)”, explică autorii documentului.
De asemenea, polițiștii și jandarmii vor fi instruiți cu privire la noua contravenție introdusă, „actualizând procedurile interne de supraveghere a adunărilor publice și a altor situații relevante”, iar AEP va integra noile interdicții în codurile de conduită electorală și în ghidurile puse la dispoziția competitorilor electorali, „asigurându-se că partidele politice și candidații cunosc aceste obligații legale înaintea începerii campaniilor”.
România este parte la Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (2003), care stabilește obligația statelor de a identifica, proteja și transmite elementele patrimoniului cultural imaterial, printre care se numără și portul popular românesc.
Mai mult, „menținerea portului național ca simbol nepătat de interese politice sau comerciale răspunde așteptărilor societății și politicii legislative a statului român de a promova și proteja valorile tradiționale”, conchid autorii propunerii legislative, care subliniază că industria meșteșugurilor și a producătorilor de costume populare autentice nu va fi afectată de lege. Ba, din contra, confecționarea și comercializarea acestor costume vor fi încurajate implicit prin demersul de protejare a valorii culturale a portului popular.
Inițiatorii susțin că această măsură „va descuraja practici care ar putea ofensa comunitățile tradiționale sau segmente ale populației (de exemplu, utilizarea costumelor populare în scopuri pur electorale, percepută adesea ca ipocrizie sau lipsă de respect)”.
Această lege va avea un impact social pozitiv, spun inițiatorii, deoarece va consolida respectul față de tradițiile naționale și va preveni „posibile controverse sau tensiuni sociale legate de politizarea excesivă a simbolurilor identitare”. „Societatea românească manifestă un atașament crescut față de portul popular, iar protejarea lui legală va răspunde acestei sensibilități, contribuind la coeziunea socială în jurul valorilor culturale comune”, menționează cei doi deputați.
Printre cei mai cunoscuți politicieni care s-au targetat ca admiratori ai iei și și-au construit imaginea politică folosind acest al identităţii naţionale, se regăsesc: Diana Șoșoacă, George Simion și Călin Georgescu.
