Statele Unite ale Americii opresc discret vânzările de arme către Europa. Ca parte a agendei „America First”, Departamentul Apărării stochează arme, dezvăluie The Atlantic,
Primul indiciu că ceva se schimbase în abordarea SUA privind vânzarea de echipamente militare către Europa a venit în momentul în care Danemarca se apropia de o decizie privind achiziționarea unui sistem de apărare aeriană în valoare de miliarde de dolari. Timp de săptămâni, negociatorii americani și francezi au urmărit agresiv acordul. Dar, pe măsură ce termenul limită se apropia, Pentagonul și-a pierdut brusc interesul.
„Nu puteam înțelege de ce”, a spus un contractor care urmărise discuțiile. „Părea o decizie evidentă, dar pur și simplu nu erau interesați.”
Apoi, într-o convorbire telefonică la începutul acestei luni cu Departamentul de Stat, adjunctul secretarului adjunct al Apărării, Elbridge Colby, a declarat că nu crede în valoarea anumitor vânzări militare externe, potrivit a doi oficiali ai administrației care au cunoștință de discuție. El a adăugat că nu-i place ideea de a vinde rachete Patriot către Danemarca, deoarece acestea sunt în cantități insuficiente și ar trebui rezervate Statelor Unite pentru a fi utilizate după cum este necesar. Oficialii au vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu erau autorizați să discute această situație sensibilă și în continuă evoluție.
Comentariile au surprins unii oficiali ai statului, dar au aflat curând că nu doar Danemarca avea accesul întrerupt. Oficiali actuali și foști ai administrației au spus că Pentagonul a identificat unele arme ca fiind în cantități insuficiente și că ia măsuri pentru a bloca noile cereri pentru aceste sisteme venite din Europa. Nu e clar cât va dura blocarea, câte arme sunt pe listă sau dacă ar putea fi extinsă pentru a include și mai multe arme. Vor fi acordate puține excepții.
”De luni de zile există îngrijorări cu privire la deficitul de rachete Patriot: SUA dețin doar aproximativ 25% din interceptoarele de rachete necesare pentru planurile militare ale Pentagonului, potrivit unor oficiali ai Departamentului Apărării. Însă Patriot nu are un echivalent european, ceea ce îl face un sistem valoros și foarte căutat pe un continent îngrijorat din nou de atacurile aeriene, un risc accentuat astăzi, după ce Estonia, membră NATO, a declarat că avioanele militare rusești i-au încălcat spațiul aerian.
Dacă această restricție este pe termen lung, există riscul de a crea noi rupturi cu aliații, slăbirea apărării acestora într-un moment în care Rusia reprezintă o amenințare iminentă și diminuarea influenței militare a SUA pe întreg continentul. Schimbarea ar însemna, de asemenea, pierderea a miliarde de dolari din veniturile guvernamentale și private, reducerea numărului de locuri de muncă din industria de apărare, limitarea expansiunii produselor și restricționarea cercetării și dezvoltării”, comentează publicația.
În cele din urmă, Danemarca a semnat săptămâna trecută un acord de 9,1 miliarde de dolari pentru a cumpăra sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune fabricate de o societate mixtă franco-italiană și sisteme cu rază medie de acțiune din Norvegia, Germania sau Franța. A fost cea mai mare achiziție de arme realizată vreodată de Danemarca. RTX, compania cunoscută anterior sub numele de Raytheon, care produce sistemul Patriot, nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Va mai primi România?
După cum se ştie, România a oferit un sistem Patriot Ucrainei şi aşteaptă să primească altul.
La începutul lunii septembrie, ministrul Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, vorbind despre ajutorul oferit de ţara noastră Ucrainei, menţiona că vom primi un alt sistem Patriot, aproape gratuit, printr-o donaţie comună a Statelor Unite, Norvegiei şi Germaniei.
„Am primit donaţie din partea aliaţilor, o sumă mai mare decât făcea sistemul (oferit Ucrainei – n.r.). Practic, o să primim acest sistem aproape gratis. Plătim o diferenţă foarte mică raportat la costul unui sistem Patriot. Deci noi am dat un sistem de-al nostru ucrainenilor şi aliaţii ne dau unul în schimb. Va fi plătit mai exact de către Statele Unite, Norvegia şi Germania”, a afirmat ministrul Apărării.
El mai spunea atunci că „e un pic complicat” de precizat momentul în care noul sistem Patriot va ajunge în România, dar că acest lucru se va întâmpla „într-un viitor apropiat”.
