Plafonarea prețurilor la alimente a pus pe jar Coaliția, momentul culminant al disputei fiind acela în care purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a ieșit și a spus că s-a decis „fără nicio opinie contrară” renunțarea la măsură, lucru care l-a făcut pe șeful PSD, Sorin Grindeanu, să reacționeze vehement, în condițiile în care PSD este cel mai puternic susținător al măsurii.
Între timp, însă, la ultimele consultări cu președintele Nicușor Dan, s-a luat decizia prelungirii măsurii, care expiră la data de 30 septembrie, până la finalul anului, astfel că viziunea PSD asupra acestui subiect a avut câștig de cauză.
Pentru a vedea ce ar fi însemnat o ipotetică renunțare la plafonarea prețurilor la alimentele de bază pentru buzunarele cetățenilor, Ziare.com a realizat un experiment simplu la raftul unuia dintre principalele lanțuri de supermarketuri și, luând varianta extremă, în care prețurile produselor s-ar mări cu 20%, adaosul comercial maxim pe care îl pot practica comercianții la vânzarea cu amănuntul și cash carry față de prețul de achiziție, au rezultat următoarele prețuri:
– pâine albă simplă: 1,72 lei în prezent, cu un adaos de 0,34 = 2.06 lei
– făină albă de grâu „000“ până la 1 kg: 3,04 lei (de la Băneasa), cu un adaos de 0,60 = 3,64 lei
garsoniere de vanzare bucuresti
– ouă de găină calibrul M: 9,19 lei (de la Gusturi românești), cu un adaos de 1,83 = 11.02
– ulei de floarea-soarelui până la 2 l: 9.09 lei (de la Unisol), cu un adaos de 1,81 = 10,9 lei
– mălai până la 1 kg: 4,29 lei (de la Băneasa), cu un adaos de 0,85 = 5,14 lei
– zahăr alb tos până la 1 kg: 13,99 lei (de la Mărgăritar), cu un adaos de 2,79 = 16,78 lei
– cartofi proaspeți albi vrac: 2,39 lei (românești), cu un adaos de 0,47 = 2,86 lei
– smântână – 12% grăsime: 11,60 lei (de la Albalact), cu un adaos de 2,32 = 13,92
– lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT: 6,10 lei (de la Gusturi românești), cu un adaos de 1,22 = 7,32 lei
– carne proaspătă pui (carne de pui însemnând: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi de pui, varianta standard): 15,29 lei (produs propriu Mega), cu un adaos de 3,05 = 18,34 lei
– carne proaspătă porc (carne de porc însemnând: carne porc lucru, pulpă porc cu os și fără os, spată de porc): 25,39 lei (de la Gusturi românești), cu un adaos de 5,07 = 30,46 lei
Argumente pro și contra plafonării prețurilor la alimentele de bază
De-a lungul timpului, măsura, care a fost introdusă în iulie 2023 și prelungită periodic, a avut parte atât de susținători cât și de contestatari, putând fi asimilată unora dintre cele mai clare exemple de intervenție directă a statului în economie.
Secretarul general al Guvernului Ștefan Radu Oprea (PSD), de exemplu, a afirmat recent, într-o postare pe Facebook, că plafonarea prețurilor la alimentele de bază ar trebui menținută întrucât și-a dovedit deja eficiența, iar renunțarea la plafonare i-ar afecta considerabil pe românii cu venituri mici.
„Trebuie menținută plafonarea la alimentele de bază”, a scris Ștefan Radu Oprea, după care a enumerat patru argumente în favoarea menținerii:
– Pentru că înainte de plafonare (iunie 2023) toate știrile erau despre creșterea prețurilor la alimente. Vă readuc aminte: + 15% la lapte și pâine, +27% la brânză, + 29% la ouă, +33% la cartofi, + 55% la zahăr, +31% la unt sau + 14% la carne de pui și + 16% la carnea de porc;
– pentru că la 1 an de zile de la aplicarea măsurii de plafonare, inflația era de 1,1% la alimentele de bază scăzând de la media de 18%;
– pentru că în ciuda încercării de a speria cetățenii nu a fost penurie de alimente, din contră, în anul 2024 producția de carne de porc a crescut cu 9,2% și cu 8,7% cea de carne de pasăre;
– pentru că inflația, care va crește cu cel puțin 2 puncte procentuale, dacă plafonarea la alimentele de bază dispare, nu îi afectează pe toți în mod egal. Va fi resimțită în special de cei cu venituri mici. Ar crește riscul pentru 1 milion de români să ajungă în zona sărăciei și a excluziunii sociale. Creșterea tensiunilor sociale ar putea fi dramatică.
Totodată, unul dintre argumentele principale pe care PSD le-a avansat pentru susținerea măsurii a fost faptul că eliminarea plafonării ar conduce la o creştere a inflaţiei la 13 – 15% în următoarele luni.
„În condiţiile creşterii explozive a preţurilor (dramatic la energie, plus 66%) şi a măsurilor de austeritate pe venituri (tăieri sau îngheţări), eliminarea plafonării la alimentele de bază ar face ca scăderea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici (care au o pondere ridicată în coşul de consum pentru alimente şi energie) să ajungă la 30%”, se specifica între argumentele pe care PSD le-a vehiculat în coaliție pentru păstrarea măsurii.
Nu în ultimul rând, ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat de asemenea recent că „această măsură nu pune nicio presiune pe buget şi nu există nicio cheltuială pe care bugetul de stat să o facă, iar situaţia actuală, cu o inflaţie în creştere, reprezintă un argument extrem de puternic şi obiectiv în favoarea acesteia”.
Pe de altă parte, dintre argumentele renunțării la măsură, specialiștii amintesc de creșterea riscului de stagflație – consum scăzut, inflație ridicată și stagnarea economiei.
Este de amintit, de asemenea, în context, poziția pe care a avut-o Consiliul Concurenței chiar înaintea adoptării acestei măsuri pentru prima oară, explicând că este plină de riscuri.
„Impunerea unui plafon unic ar putea conduce la accentuarea dezechilibrelor pe întreg lanţul de aprovizionare. Riscul cel mai mare pe care o astfel de propunere îl comportă este acela ca distribuitorii şi retailerii să refuze să mai furnizeze aceste produse, cu justificarea că acestea le produc pagube economice. (…) Reglementarea preţurilor poate avea consecinţe negative nedorite, precum denaturarea nivelurilor optime de ofertă sau cerere, dar şi facilitarea înţelegerilor între întreprinderi de a alinia preţurile produselor”, se arăta în punctul de vedere al Consiliului Concurenţei la vremea respectivă.
De asemenea, inclusiv o parte a mediului de afaceri a respins puternic măsura. Astfel, în 2024, Membrii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România) din sectoarele agricol şi retail se declarau „foarte îngrijoraţi” şi dezaprobau „propunerea Ministerului Agriculturii referitoare la proiectul de ordonanţă de urgenţă apărut în spaţiul public privind plafonarea adaosului comercial la produsele agricole şi alimentare”.
Într-o scrisoare deschisă trimisă Guvernului României, ei arătau de asemenea că măsura de plafonare a adaosului comercial la produsele agricole şi alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide ameninţă întregul lanţ valoric agroalimentar.
Totodată, spuneau aceștia, la vremea respectivă, această măsură este susceptibilă să contravină Constituţiei României, care garantează o economie de piaţă liberă, şi reprezintă o potenţială încălcare a regulamentelor şi legilor generale de desfăşurare a afacerilor în UE.
“Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali şi viitori, scăzând semnificativ atractivitatea României în ochii investitorilor”, declara la vremea respectivă preşedintele AHK România, Andreas Lier.
Mai mult, comunitatea germană de business atrăgea atenţia că prevederile măsurii vor duce la multiplicarea slăbiciunilor lanţului valoric care, în final, vor fi suportate tot de consumatorul român.
Printre acestea, conform AHK, ar fi urmat să se numere: blocarea lanţului de aprovizionare, deteriorarea climatului investiţional românesc, intervenţia în structura preţurilor şi fiscalitatea.
“Proiectul de ordonanţă subminează capacitatea întreprinderilor de a funcţiona flexibil şi receptiv într-un mediu de piaţă în schimbare rapidă. În astfel de circumstanţe, cel mai probabil, companiile îşi vor limita sau îşi vor opri activităţile curente sau viitoare. Proiectul ordonanţei va avea repercusiuni îngrijorătoare asupra lanţului de aprovizionare cu alimente, creând un haos şi daune în lanţul valoric agroalimentar”, mai spunea comunitatea AHK la momentul respectiv.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
