Incendiul de proporții, care a izbucnit marți seară în cartierul Pantelimon din Capitală și a cuprins o suprafață de aproximativ 7.000 de metri pătrați, a generat cantităţi uriașe de fum și substanțe toxice în aer, ce pun în pericol sănătatea bucureștenilor chiar și după două-trei zile după expunere, au avertizat mai mulți medici.
Aerul din Bucureşti a devenit de 10 ori mai poluat faţă de limitele normale, din cauza incendiului izbucnit marţi seară la acoperişul depozitului Antefrig din sectorul 2 și mai mulți bucureșteni s-au plâns de usturimi de ochi și că nu pot pot respira, chiar și dacă s-au aflat la câțiva kilometri distanță de zona care ardea.
„Am coborât până la farmacie și am simțit că mă sufoc. Nivelul de microparticule toxice, PM2.5 a ajuns la 325 µg/m³, în sectorul 3, București, de peste 10 ori mai mare decât media obișnuită din zonă (~30 µg/m³). (…) Acest nivel actual se încadrează în categoria Periculos pe scara Air Quality Index (AQI)”, a scris cardiologul Ștefan Bușnatu, marți seară, pe pagina sa de Facebook, precizând că inclusiv în interiorul clădirii, în ciuda filtrelor de aer, valorile de particule toxice PM2.5 au rămas ridicate: „La noi e în jur de 80 µg/m³ valoarea”.
„Pentru pacienții cu boli cardiovasculare, pulmonare, copii și vârstnici, riscurile sunt majore: senzație de sufocare, palpitații și agravarea bolilor de inimă și crize de astm”, a avertizat medicul, recomandându-le oamenilor ca, în astfel de situații, să trateze cu cea mai mare seriozitate mesajele Ro-Alert, să închidă ferestrele și ușile și să folosească o mască de tip FFP2/FFP3 în cazul în care sunt nevoiți să iasă din casă.
„PM2.5 sunt particule foarte fine de praf și poluare din aer, cu diametrul mai mic de 2,5 microni. Sunt invizibile cu ochiul liber, dar pătrund adânc în plămâni și chiar în sânge, crescând riscul de boli de inimă, plămâni și accident vascular cerebral”,
Dr. Ștefan Bușnatu, cardiolog.
Citește pe Antena3.ro
Horațiu Potra a fost reținut în Dubai. Omul lui Călin Georgescu era dat în urmărire internațională
Dr. Mahler: „Atenția trebuie să fie maximă la persoanele cu boli respiratorii”
Și medicul pneumolog Beatrice Mahler atrage atenția asupra problemelor de sănătate care pot apărea în urma unui incident precum incendiul din cartierul Pantelimon, precizând că cel mai mare risc îl au persoanele care au afecțiuni pulmonare cronice.
„Durata incendiului, amploarea acestuia, tipul materiilor arse reprezintă factori de care depind riscurile pe care le avem atunci când suntem în apropierea unei astfel de situații”, a spus dr. Mahler ieri, subliniind că există două tipuri de potențiale riscuri: imediate și tardive.
Riscurile imediate sunt:
– Iritația căilor aeriene – produsă prin contactul direct al substanțelor chimice cu nasul, pielea și uneori cu ochii;
– Intoxicația cu monoxid de carbon – pentru cei expuși direct la fumul degajat.
Riscurile care apar mai târziu și pe care mulți oameni nu le cunosc sau nu le mai iau în calcul odată ce incendiul a fost stins se referă la:
Simptome respiratorii – tuse, strănut, greutate în respirație: „Atenția trebuie să fie maximă la persoanele cu boli respiratorii cronice, care pot resimți impactul prin acutizarea bolii cronice chiar și la 2-3 zile după expunerea la fumul produs de incendiu”.
Simptome cardiovasculare, pusee de hipertensiune sau ischemie. În cazul în care cantitatea de poluanți inhalată este foarte mare, aceștia „pătrund în sânge unde declanșează reacții inflamatorii la nivelul vaselor”.
Simptome ale căilor aeriene superioare – iritație nasului, a laringelui, reactivarea unor sinuzite cronice.
Prin urmare, dincolo de măsurile imediate care trebuie luate, „pentru persoanele cu afecțiuni cronice pulmonare sunt importante următoarele măsuri:
– Utilizarea cu rigoare a medicației;
– Utilizarea medicației suplimentare recomandată de medic la cel mai mic simptom care diferă de normalul pe care pacientul îl cunoaște;
– Monitorizarea atentă a simptomelor în primele 2-3 zile după expunerea la fum pentru a trata din timp orice exacerbare a bolii cronice”.
Dr. Ciuhodaru: „Fumul este nociv prin 3 mecanisme”
De asemenea, medicul urgentist Tudor Ciuhodaru subliniază că intoxicația cu fum poate cauza numeroase probleme de sănătate, însă „multe modificări fizice pot să nu fie evidente decât la 24-48 de ore după expunere”.
„Fumul este nociv prin 3 mecanisme: inhalarea monoxidului de carbon (ce reduce semnificativ transportul oxigenului la țesuturi), a diferitelor toxine (oxidanți și aldehide) ce irită mucoasa respiratorie și a pulberilor de ardere ce aderă de căile aeriene și alveole. Se pot adaugă leziuni determinate de temperatura crescută”, explică specialistul în urgențe, pe o rețea socială. Intoxicația poate fi prevenită prin evitarea expunerii sau reducerea duratei acesteia: „Rămâneți în spații închise, asigurați izolarea acestora (uși, ferestre închise, puneți materiale textile ude în spațiile prin care poate intra fum); decontaminare (schimbați hainele și duș)”.
„Țineți o batistă udă la nas și la gură” și „nu aprindeți vreun chibrit și nu folosiți bricheta (unele gaze sau substanțe pot lua foc sau exploda)”, mai recomandă medicul.
Manifestări clinice ale intoxicației cu fum sunt foarte variate, spune dr. Ciuhodaru: „cefalee, tuse, voce răgușită, dificultăți respiratorii, rinoree, coriză (guturai- n.r.), agitațe, grețuri, vărsaturi, astenie, vertij, tahicardie, somnolență, convulsii, tulburări de conștiență până la comă, eventual însoțite de depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, al gurii și al faringelui”.
„Primul ajutor în intoxicațiile inhalatorii:
– solicitați ajutorul medical;
– scoateți victima din mediul cu fum, având mereu în vedere propria siguranță;
– verificați și urmăriți nivelul de conștiență și funcțiile vitale (respirație și puls);
– acordați primul ajutor pentru leziuni locale (urgențe oculare) sau convulsii;
– administrarea de oxigen (dacă este posibil);
– începeți manevrele de resuscitare cardio-respiratorie (dacă este necesar);
– transportul victimei la spital”, a detaliat medicul.
