Datele Comisiei Europene arată că, din 1 iulie 2025 și până acum, România a fost cel mai mare exportator de grâu de pe continent, cu 2 milioane de tone. Asta vine după ce și în anul economic 2024/2025 (iulie 2024 – iunie 2025), am fost tot pe locul 1 în acest clasament. Aceste rezultate au alimentat mitul bazat pe puține date reale că România ar fi „grânarul Europei”. Agricultorii insistă că nu sunt numai motive de bucurie. În exporturile record ale României s-ar fi putut „amesteca” și grâu ucrainean. Totodată, exporturile de materie primă nu sunt neapărat benefice economiei României.
Pentru a vedea însă dacă această denumire, precum și recenta performanță a României, rezistă la testul analizei, trebuie folosită și expertiza celor care activează în domeniu.
România exportă prea multă materie primă și instituțional nu oferă date coerente
„România în acest moment se prefigurează să exporte o cantitate de peste 2 milioane de tone de grâu, dar trebuie să ținem totuși cont că Franța nu și-a încheiat previziunile și nu avem datele ei.
A fost un an într-adevăr benefic pentru culturile de toamnă ale anului 2024, însemnând grâul, rapița, orzul. Noi, cel puțin, ca fermieri am avut recolte normale spre bune și era normal ca aceste date pentru grâu să crească sau să fie îmbucurătoare”, a explicat pentru Ziare.com Iulia Blagu, președintele Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură.
garsoniere de vanzare bucuresti
În plus, aceasta subliniază un alt aspect de care trebuie să ținem cont: Polonia, care este o altă mare țară tradițional exportatoare de grâu, a raportat mult mai puțin decât noi, toate acestea întâmplându-se – crede Iulia Blagu – și din cauza faptului că România rămâne încă ancorată în export și foarte puțin în consumul intern.
În concluzie, specialista remarcă faptul că România exportă mult prea multă materie primă, materie primă pe care nu reușește să o proceseze sau să o folosească în zootehnie, ceea ce, în cuvintele sale, înseamnă că deși cifrele prezentate de Comisia Europeană sunt îmbucurătoare, în același timp ne avertizează că rămânem în același trend de a exporta, ceea ce nu este neapărat bine pentru noi.
De asemenea, Iulia Blagu atrage atenția asupra unui alt aspect important: România stă prost cu datele, iar, la nivel instituțional, România necolectând și neoferind date coerente, concrete și rapide, deși trăim în era digitalizării și a inteligenței artificiale.
Cerealele ucrainene continuă să fie o problemă. Via Republica Moldova
Mai mult, spune aceasta, anul trecut a existat iarăși o anomalie, pentru că, deși recoltele de grâu în sudul și sud-estul României au fost foarte mici, România a exportat cu toate acestea foarte mult grâu, motivul fiind, explică antreprenoarea, intervenția „nestăpânită” a cerealelor din Ucraina care au venit prin filiera Republicii Moldova.
Prin urmare, arată specialista, sunt foarte multe ”interferențe” în aceste date statistice pe care România le oferă.
„Anul trecut acele date pompoase, acele exporturi ‘fabuloase’ de grâu nu ni s-au datorat în totalitate nouă ca români, pentru că era imposibil să producem noi atât de mult, când mai mult de jumătate a țării a fost afectată de secetă pedologică severă. Mai mult, producțiile de grâu din zona mea, din Bărăgan, nu au depășit două-trei tone pe hectar, ceea ce este o producție cel puțin la jumătate față de o normă a grâului din Bărăgan”, mai spune Iulia Blagu.
Nu în ultimul rând, aceasta arată faptul că trebuie să ținem cont și de faptul că suprafața agricolă înființată încă din anul 2024 a suferit modificări majore: culturile de toamnă au crescut în vreme ce s-au împuținat foarte mult suprafețele însămânțate cu culturile de primăvară, respectiv floarea-soarelui și porumb.
Cu alte cuvinte, explică antreprenoarea, deși s-a câștigat în zona de rapiță și grâu, s-a pierdut foarte mult teren la porumb și floarea-soarelui.
Câtă acoperire are în realitate supranumele României de „grânar al Europei”
Pe de altă parte, Iulia Blagu crede că eticheta de ”grânar al Europei” pusă României are susținere întrucât țara noastră se numără printre statele cu cele mai mari suprafețe agricole din spațiul UE, lucru care nu se schimbă indiferent dacă noi avem producții-record sau nu.
Aceasta arată, așadar, că avem o suprafață mare și vom fi probabil întotdeauna printre grânarii Europei, dar trebuie văzută balanța între anumite culturi și altele care au pierdut semnificativ din pondere.
Cu alte cuvinte, adaugă specialista, românii vor fi întotdeauna mari producători de cereale, dar nu înseamnă că este un motiv de fericire când vedem datele pe export, din moment ce ele ne arată că stagnăm și nu reușim să utilizăm aceste cereale în România, altfel spus – să le și procesăm și să le ducem mai departe în lanțul valoric.
„Eu, ca producător de cultură mare, de cereale, am o singură sursă de vânzare a producției către traderi și evident că traderii se duc cu ele la port și le exportă. Mă doare că nu am și alte canale de vânzare, cel puțin în zona mea nu am zootehnie căreia să-i vând, nu am procesare unde să vând. Astea sunt niște probleme care duc la final la dependența fermierului român care produce cereale de prețul la bursă, care este foarte scăzut, dar și de un joc al traderilor, pentru că, până la urmă, atunci când nu ai cui altcuiva să-i vinzi, se formează acest efect de speculă, iar prețurile de achiziție de cereale de anul acesta au îngenuncheat fermierii, au fost extraordinar de mici”, explică Iulia Blagu.
Totodată, aceasta adaugă faptul că nu ne ajută aceste anunțuri pompoase ale autorităților conform cărora „suntem numărul unu la grâu”, „facem producții-record” etc.
Astfel, spune antreprenoarea, până când nu vedem datele statistice bine colectate și bine diferențiate, va fi o problemă cu această denumire de „grânar al Europei”.
„Atrag atenția atât fermierilor cât și autorităților să nu ne autoetichetăm până nu înțelegem cu adevărat ce se întâmplă la firul ierbii. Ne putem lăuda cu această etichetă în momentul când ne asigurăm că toate datele sunt corecte”, concluzionează Iulia Blagu.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
