Joi, 25 Septembrie 2025, ora 12:12
418 citiri
Adaosul la preturi este plafonat FOTO Pixabay
Guvernul a decis prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, măsură menită să protejeze puterea de cumpărare a românilor în fața scumpirilor. Adoptată inițial în 2023, plafonarea se va aplica acum până la 30 septembrie 2025 și vizează 17 produse alimentare esențiale. Decizia vine după negocieri tensionate în coaliția de guvernare, PSD revendicând menținerea acestei măsuri ca un sprijin direct pentru familiile cu venituri mici.
“Prelungirea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost adoptată în ședința de guvern. Salut decizia Coaliției de guvernare de a prelungi măsura instituită de PSD privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 31 martie 2026.
Mulțumesc Consiliului Concurenței pentru datele furnizate în susținerea acestei măsuri care și-a dovedit deja utilitatea pentru protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii”, a anunțat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.
Plafonare controversată
garsoniere de vanzare bucuresti
Adaosul comercial este limitat pentru anumite produse de bază, precum pâinea, cartofii, laptele, untul, ouăle, zahărul, mălaiul, uleiul de floarea soarelui, carnea de pui și cea de porc. Adaosul comercial maxim pentru procesatori este de 20%, iar pentru comercianții cu amănuntul, acesta poate ajunge la 20% față de prețul de achiziție, cu un adaos cumulat de maximum 5% peste prețul de achiziție.
De-a lungul timpului, măsura, care a fost introdusă în iulie 2023 și prelungită periodic, a avut parte atât de susținători cât și de contestatari, putând fi asimilată unora dintre cele mai clare exemple de intervenție directă a statului în economie.
Este de amintit, de asemenea, în context, poziția pe care a avut-o Consiliul Concurenței chiar înaintea adoptării acestei măsuri pentru prima oară, explicând că este plină de riscuri.
„Impunerea unui plafon unic ar putea conduce la accentuarea dezechilibrelor pe întreg lanţul de aprovizionare. Riscul cel mai mare pe care o astfel de propunere îl comportă este acela ca distribuitorii şi retailerii să refuze să mai furnizeze aceste produse, cu justificarea că acestea le produc pagube economice. (…) Reglementarea preţurilor poate avea consecinţe negative nedorite, precum denaturarea nivelurilor optime de ofertă sau cerere, dar şi facilitarea înţelegerilor între întreprinderi de a alinia preţurile produselor”, se arăta în punctul de vedere al Consiliului Concurenţei la vremea respectivă.
De asemenea, inclusiv o parte a mediului de afaceri a respins puternic măsura. Astfel, în 2024, Membrii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România) din sectoarele agricol şi retail se declarau „foarte îngrijoraţi” şi dezaprobau „propunerea Ministerului Agriculturii referitoare la proiectul de ordonanţă de urgenţă apărut în spaţiul public privind plafonarea adaosului comercial la produsele agricole şi alimentare”.
Într-o scrisoare deschisă trimisă Guvernului României, ei arătau de asemenea că măsura de plafonare a adaosului comercial la produsele agricole şi alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide ameninţă întregul lanţ valoric agroalimentar.
Totodată, spuneau aceștia, la vremea respectivă, această măsură este susceptibilă să contravină Constituţiei României, care garantează o economie de piaţă liberă, şi reprezintă o potenţială încălcare a regulamentelor şi legilor generale de desfăşurare a afacerilor în UE.
“Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali şi viitori, scăzând semnificativ atractivitatea României în ochii investitorilor”, declara la vremea respectivă preşedintele AHK România, Andreas Lier.
Mai mult, comunitatea germană de business atrăgea atenţia că prevederile măsurii vor duce la multiplicarea slăbiciunilor lanţului valoric care, în final, vor fi suportate tot de consumatorul român.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
