Recenta recomandare a Băncii Centrale Europene către populația Europei de a avea suficienți bani în casă, de preferat în bancnote mici, pentru potențiale crize care să dureze 72 de ore, a pus pe jar și populația din România. Iar cei mai în vârstă, care au prins tulburi ani 1990, când practic nu existau un sistem bancar de largă acoperire, iar educația financiară a oamenilor se rezuma la a ține banii sub pernă, au rezonat în mod particular cu acest anunț, evocând amintiri la care credeau că nu se vor mai întoarce vreodată.
Rolul bancnotelor cu valoare mică: cum îți dă cineva rest la 500 de lei într-o situație de criză?
Pe de altă parte, nu este mai puțin adevărat că anunțul nu a venit numai de la Banca Centrală Europeană, mai multe țări europene transmițând populațiilor astfel de mesaje, printre care Suedia, Finlanda, Austria sau Olanda. Aceste țări, prin urmare, le cer cetățenilor să aibă între 70 și 100 euro de persoană în casă, sumă suficientă pentru a acoperi nevoile esențiale timp de 3 zile.
De asemenea, nici spațiul public românesc nu a fost ocolit de mesaje care să aducă atingere într-un fel sau altul acestui subiect, mai ales în momentul în care Mugur Isărescu a explicat, recent, legat de procesul de introducere a unui euro digital, că „dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, ne termină rușii, ne blochează plățile în trei zile”.
Comentând anunțul Băncii Centrale Europene pentru Ziare.com, consultanta fiscală Veronica Duțu a explicat faptul că este posibil ca Europa să prevadă anumite situații de criză, cum a fost pana de curent din Spania de vara aceasta, atacuri cibernetice, cum au fost cele recente de pe aeroporturile din Bruxelles, Londra și Berlin, dar și defecțiuni la sistemele bancare.
garsoniere de vanzare bucuresti
Astfel, explică consultanta fiscală, din cauza faptului că este posibil să se întâmple astfel de situații de criză, plățile digitale pot deveni temporar indisponibile, astfel că lumea ar putea să nu aibă bani cu care să-și plătească consumul de zi cu zi.
„De ce este recomandarea legată de bancnote de valoare mică? Pentru că din punctul meu de vedere nu este suficient să ai doar bani cash, pentru că dacă te duci să cumperi de exemplu alimente de 50 de lei și ai o bancnotă de 500 de lei, este posibil să nu aibă să-ți dea rest. Din acest motiv, bancnotele de valoare mică sunt practice și funcționale în scenariile prezentate de Banca Centrală Europeană”, explică Veronica Duțu.
Prin urmare, subliniază aceasta, este important pentru populație să aibă un minimum de cash în casă, o sumă de siguranță pentru câteva zile pentru cheltuielile esențiale, cum sunt cele de mâncare, pentru că de fapt despre asta este vorba.
În același timp însă, adaugă ea, nu este vorba doar de cash, ci, în plus, fiecare persoană ar trebui să aibă în casă niște alimente de bază, care nu se strică.
Inflația nu are cum să afecteze niște sume atât de mici, nici chiar în lei, o monedă mai sensibilă la efectele inflației
Cât despre suma în particular pe care ar trebui ca oamenii să o aibă în casă, Veronica Duțu spune că nu trebuie să ne gândim la atacuri cibernetice care să dureze câteva săptămâni, dar, în opinia sa, dacă am avea între o sută și câteva sute de euro pe persoană, am putea supraviețui o perioadă scurtă.
„Este absolut firesc să ai o sumă minimă în casă de care să te folosești atunci când sunt situații de criză, pentru că aici este și un mare paradox: digitalizarea aduce viteză și eficiență, dar nu elimină riscurile cu care ne putem întâlni. Iar într-o situație de criză banii cash pot fi colacul de salvare pentru oameni”, explică aceasta.
Pe de altă parte, consultanta fiscală mai face o observație importantă și anume că acest lucru este valabil nu numai pentru populație, ci și pentru companiile mici, care depind de cash să facă aprovizionarea.
Astfel, în opinia acesteia, și acestea ar trebui să aibă un minimum de cash la dispoziție, în condițiile în care magazinele mici de cartier, sau cele sătești, care fac aprovizionarea cu pâine, lapte, unt, alimente de bază, sunt de obicei magazinele care nu cumpără pe credit furnizor, cu plata la 30, 60, 180 de zile, ci de obicei cu cash.
Pe de altă parte, în ce privește comparația cu anii 1990, Veronica Duțu spune că oamenii aveau bani la saltea, dar atunci inflația era foarte mare, astfel că degeaba îi țineau la saltea. Aceasta își reamintește de altfel că inflația a fost chiar și de 300% în perioada anului 1993, o vreme în care salariile și pensiile nu țineau pasul cu creșterea prețurilor, iar oamenii, lipsiți de educație financiară și încredere în instituții, se grăbeau să folosească orice sumă de bani. Mai mult, tarifele transportului, curentului electric, alimentelor și utilităților deveniseră imposibil de anticipat.
Totodată, aceasta mai adaugă un aspect important în context și anume că economia românească este bazată într-un procent foarte mare pe cash, din păcate, ceea ce favorizează evaziunea fiscală, din moment ce banii cash nu pot fi urmăriți la fel de bine precum cei electronici.
Cât despre o potențială devalorizare ca urmare a inflației, consultanta fiscală explică faptul că recomandarea Băncii Centrale Europene este pentru sume mici de cash, care să ne ajute să facem față acestor situații de criză care nu durează câteva săptămâni, ci câteva zile.
„Deci BCE nu ne încurajează să ținem bani mulți în casă, pentru că dacă faci asta, această sumă poate fi afectată de inflație și pe termen lung se devalorizează. E vorba doar de sume mici. Iar dacă ne gândim, în zona euro inflația este mică, 2-3%, în zona leului inflația este mare. Se preconizează să închidem anul cu o inflație de 9%, maximum 10% și se preconiza într-adevăr o inflație de 12-13% în situația în care se renunța la acea plafonare la alimentele de bază”, adaugă aceasta.
Aceasta subliniază, prin urmare, că nu este cazul ca populația să fie preocupată de inflație pentru câteva sute de euro, deși este adevărat că este recomandabil ca aceste sume să fie schimbate în euro, din motivele stabilității monedei arătate mai sus.
„Cred că într-o perioadă de criză, banii cash ne-ar putea salva, indiferent că suntem persoane fizice sau companii mici, care depind de cash”, concluzionează Veronica Duțu.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
