„Anul trecut au fost foarte multe creșteri”
Libertatea: Vin lunile de iarnă, încep să fie trimise și facturi mai mari la energie și la gaze. Lumea vrea să știe dacă de la 1 ianuarie 2026 vor avea sau nu pensii mai mari, pentru că știm prea bine că Guvernul precedent, în decembrie anul trecut, a decis să nu mai mărească deloc pensiile de la 1 ianuarie 2025.
Florin Manole: Anul trecut au fost foarte multe creșteri. Dacă ne uităm la anvelopa generală a bugetului de pensii, sigur, unele pensii au crescut mai mult, altele mai puțin. Altele, de exemplu, la recalculare nu au crescut deloc. Așadar, una peste alta, creșterea fiind foarte mare anul trecut și fiind, într-o oarecare măsură, și înspre finalul anului, prin recalculare n-au mai fost resurse la 1 ianuarie. Dar e important de spus totuși că pentru pensionarii cu până la 2.574 de lei a existat acel sprijin în două tranșe, 400 cu 400 de lei pentru fiecare sub pragul acesta. Deci 800 de lei pentru pensionarii cu cele mai mici pensii. A fost un mod de a compensa parțial și temporar faptul că nu a crescut valoarea punctului de pensie la începutul anului, inclusiv la rectificare. Acum sunt bani pentru a da și a doua parte din această sumă, adică 400 de lei, la sfârșitul anului.
Recomandări
Ce cred vecinii bulgari despre trecerea de la leva la euro de anul viitor: „Nu fiți invidioși!”
Ce se va întâmpla de la 1 ianuarie este o discuție care va avea loc după rectificare, pentru că, în primul rând, trebuie să vedem care a fost impactul primelor două pachete de măsuri ale Guvernului Bolojan, în ce măsură s-a temperat problema deficitului. Și cred că, tot înainte de discuție, este urgent să avem un pachet de măsuri care să stimuleze creșterea economică, pentru că acesta ar fi trebuit să fie, de fapt, primul obiectiv din primul moment de la învestirea Guvernului, pentru că o creștere economică și o creștere a PIB-ului îți diminuează și procentul de deficit, în consecință. Deci acesta, al treilea pachet care ar trebui să conțină minim măsurile PSD sau și orice altă măsură pentru stimularea creșterii economice, e extrem de important înaintea discuției despre ce venituri pot crește în 2026.
–Așadar, în 2026 poate fi un an cu o perspectivă bună de creștere cândva? Dacă nu 1 ianuarie, undeva spre jumătatea anului sau un alt termen din an?
-Putem să avem o perspectivă, dar nu m-aș hazarda să dau o estimare. Aș zice doar așa. Avem această lună octombrie cu niște pași. Simpli și extrem de importanți în a ne ajuta să anticipăm ce putem și ce resurse bugetare avem pentru 2026. Însă avem pentru moment rectificarea, evaluarea impactului macro și adoptarea unui al treilea pachet care să conțină încă o dată doar minimal măsurile propuse de PSD. Pot foarte bine să fie și alte contribuții de la PNL, USR, UDMR, minorități în legătură cu idei de creștere economică de stimulare a angajării, de exemplu, că asta am făcut noi în pachetul acesta al Partidului Social-Democrat, de stimulare a investițiilor greenfield sau alte teme dinspre alte ministere.
„Vor fi pensionari care vor dori să-și ia toată viața pensia cash”
–Am văzut că, într-un interviu recent la Prima TV, ați vorbit că ați vrea virarea pensiilor mai ales pe card, pentru că ar fi mult mai ieftin față de modul tradițional, cu poștașul. De ce sunt costuri așa de mari prin varianta tradițională?
-Costurile cu Poșta sunt, în mod obiectiv, mai mari, pentru că, spre deosebire de card, acolo trimiți banii printr-un sistem foarte simplu și informatic. Distribuția cu poștașul înseamnă că cineva trebuie să ajungă în fiecare colțișor din fiecare sat din România. Deci este un efort de resursă umană extrem de mare, este extrem de costisitor. Când trimiți pe card de la cineva, la un beneficiar, nu ai nevoie de costuri cu combustibil, cu resurse umane și alte lucruri.
Dar aș zice despre subiectul acesta următoarele lucruri. 1. Că în mod natural, din ce în ce mai mulți oameni aleg să primească pensia pe card. Se întâmplă natural. Acum avem puțin peste jumătate care primesc pensia pe card și mai puțin de jumătate care primesc pensia prin Poștă.
Punctul numărul 2, că trebuie să luăm orice măsură de a promova și de a grăbi acest proces natural al trecerii spre card. Și punctul numărul 3, că nu trebuie să obligăm și nu vom avea nicio măsură obligatorie pentru cei care nu vor. Adică anticipez că vor fi pensionari care vor dori să-și ia toată viața pensia cash.
Recomandări
Pe urmele lui Nicușor Dan la Timișoara: toate întâlnirile președintelui, protocolul problematic și amintiri despre Vegeta de contrabandă
Pentru ei nu va exista nicio obligativitate. Obiectivul nostru nu este să obligăm pe cineva, obiectivul este să promovăm, poate ajungem la consens cu băncile, că putem să avem și perspectiva, poate, a unui pachet mai favorabil pentru pensionari care să încurajeze, să nu aibă comisioane și așa mai departe. Deci toată ideea este în a nu obliga pe nimeni, în a scădea cheltuielile statului, în a mări viteza de distribuire, pentru că pe card ajung toate odată și mai e un lucru foarte important, să eliminăm cât mai mult chiar și discuțiile despre întârzierea pensiilor.
Ministrul Florin Manole la audierile pentru funcția din Guvern FOTO Dumitru Angelescu
De exemplu, n-avem în spațiul public niciodată, în România, o dezbatere dacă întârzie sau nu alocațiile. Alocațiile sunt în marea lor majoritate pe card, nu e niciodată nicio dilemă, nu e nicio îngrijorare și e foarte bine că e așa. Pensiile, fiindcă sunt multe și pe cash, generează deseori îngrijorări. Până acum, lucrurile au mers bine, adică pensiile s-au plătit la timp. Dar toate aceste îngrijorări sunt o neplăcere în plus pentru un pensionar. De ce să nu încercăm să eliminăm și partea asta de preocupare pentru oamenii obișnuiți.
Cu ochii pe CCR și decizia privind pensiile magistraților
-Săptămâna viitoare, mai exact pe 8 octombrie, este așteptată o decizie de la CCR în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților. Ce semnal ar fi pentru guvern dacă ar pica la CCR acest proiect de lege?
-Prost. Deja s-au exprimat în legătură cu subiectul acesta, adică al semnalului și al valorii semnalului în societate, dar nu numai, și la Comisia Europeană, apropo de PNRR, s-au exprimat și premierul, am mai văzut că și Kelemen Hunor, probabil că și mulți alții. Dar ar fi un semnal foarte prost.
Eu sper să nu se întâmple așa ceva, dar și dacă s-ar întâmpla ca și Curtea Constituțională să considere proiectul ca având probleme de constituționalitate, încă rămâne timp pentru a reveni cu un nou proiect, astfel încât să încercăm să nu pierdem banii din PNRR, pentru că dincolo de subiectul de echitate socială, care e important, dincolo de încărcătura politică a acestei teme, care este și ea extrem de mare și de importantă, este și această parte, poate mai puțin interesantă public, dar extrem de importantă pentru buget, să luăm banii aceia din PNRR, mai ales că suntem într-o perioadă economică, într-o perioadă bugetară dificilă. Așadar, avem nevoie de toți banii și obiectivul Ministerului Muncii este să nu rateze banii din PNRR, nici în legătură cu jalonul acela.
-În cazul pensiilor speciale, va continua sau are de gând Guvernul să continue o reformă a pensiilor speciale și la alte categorii, adică pentru cei din aviația civilă, funcționarii publici parlamentari, personalul de la Curtea de Conturi? Adică să încerce să ridice cumva pragul pentru pensionare, dar și să diminueze acel procent de care se ține cont când e calculată pensia?
-Teoretic, astăzi când vorbim, legislația pentru pensiile de serviciu este în vigoare, cu excepția magistraților. Acest lucru înseamnă că a crescut vârsta de pensionare, că s-au reglat problemele. Eu cred că dacă avem ceva în vigoare, dacă avem ceva considerat în regulă și de către Comisia Europeană în contextul jalonului pentru pensii din PNRR, nu ar trebui să mai intervenim acolo. Pentru că, încă o dată, lucrurile sunt clare. Pe de altă parte, ca să dau doar un exemplu punctual, nu văd de ce să mai producem agitație în anumite grupuri profesionale, de exemplu militari. De ce am redeschide discuția despre ei atât timp cât discuția este închisă. Lucrurile au fost reglate în 2023. Așadar, ce a rămas de închis la jalonul cu pensii speciale este partea de pensii ale magistraților.
Încă un hop de trecut în cadrul PNRR, legea salarizării publice
-Pentru că ați vorbit de PNRR, una dintre cele mai mari probleme pe care le are guvernul actual al României, la fel ca și precedentele, a fost noua lege a salarizării publice, pentru că știm prea bine că la nivel de PNRR trebuia să fie gata la 30 iunie 2023, adică în timpul Guvernului Ciucă, iar între timp au mai fost și Guvernul Ciolacu I, Ciolacu II, și încă nu știm la ce stadiu suntem cu acest proiect al legii salarizării. Ce se întâmplă cu această reformă?
-Primul lucru important este că suntem în termen, în sensul că termenul nou și termenul în vigoare este jumătatea anului viitor. Vom avea o lege, cu siguranță, până atunci. Al doilea lucru important de spus este că vom avea consultări, am și spus în urmă cu ceva timp, că vom avea consultări cu Ministerul de Finanțe. Nu este însă momentul să deschidem chiar acum subiectul acesta, pentru că avem de rezolvat în această săptămână tema rectificării, avem de rezolvat săptămâna următoare tema pensiilor speciale, dacă nu avem o situație pozitivă de la CCR, după care, sigur că da, legea salarizării trebuie să intre în procedură, dar o procedură cât de lungă ne permite timpul, nu o procedură scurtă.
În primul rând, pentru că e o lege care va avea nevoie de consultări reale. În procedură vom avea nevoie să ascultăm toți partenerii sociali, mai ales că avem foarte multe organizații sindicale și sunt convins că toată lumea va avea opinii, deci va trebui să fim cât de consensuali se poate, astfel încât să avem o lege care să fie și respectată, și aplicată, indiferent cine vine în următoarea guvernare, când va fi aceasta. Am avut această problemă cu legislația anterioară pe salarizare, că s-au schimbat guverne și componența politică, iar ele n-au mai ținut mereu cont de legea salarizării. De data aceasta trebuie să încercăm să o facem diferit.
-Care este situația la Ministerul Muncii în ceea ce privește PNRR? Și mă interesează trimestrul 1 și trimestrul 2 din anul 2023, unde era inclusiv această lege a salarizării? Dar acum înțeleg de la dumneavoastră că este exclusă pentru a fi luată în calcul pe noua cerere de plată.
-Da. Nu o să se întâmple acum și pentru că e o lege cu extrem de mare impact social. Și dacă am avea un draft în Ministerul Muncii acum, tot nu am fi aproape de finalizarea procedurii. Pentru că ai nevoie de transparență, ai nevoie de dezbatere publică, ai nevoie de Parlament, ai nevoie de toate grupurile sociale și cred că va fi un lung șir de discuții cu foarte multe părți implicate. Cu siguranță nu va fi o lege de făcut pe repede-înainte.
–Iar celelalte, adică mai aveți ceva restanțe pentru T1 și T2 din 2023?
-Nu. La Ministerul Muncii avem 35 de jaloane și ținte în total (n.r. – pentru întreaga perioadă de implementare a PNRR). 19 dintre acestea sunt îndeplinite, din care șapte îndeplinite în avans față de cererea de plată în care sunt incluse. Sunt și șase ținte și jaloane intermediare propuse spre eliminare/ simplificare de Comisia Europeană, fără diminuarea sumelor alocate. De asemenea, rămân zece ținte și jaloane rămase de îndeplinit (n.r. – pentru alte cereri de plată). Alocarea totală de 369 de milioane de euro, execuția totală de aproape 153 de milioane de euro. Acestea sunt cifrele la zi și mai avem nouă proiecte în implementare pe Politica de Coeziune, valoarea totală 4.347.000.000 de lei. Adică aproape 900 de milioane de euro. Acestea sunt cifrele pe PNRR și Politica de Coeziune.
–Un subiect sensibil în ultimul timp în spațiul public este cel al muncitorilor extracomunitari, al modului în care ei lucrează și sunt integrați. Voiam să vă întreb de situația curierilor extracomunitari, pentru că știm prea bine că au fost mai multe atacuri, să le spunem cu tentă rasistă sau xenofobă, față de aceștia. Pe lângă problemele legate de contractele lor de muncă, în multe cazuri inexistente, credeți că ar trebui ca Guvernul să le impună angajatorilor să facă și ore în ceea ce privește normele de siguranță rutieră, adică să se descurce mai bine în trafic?
-În primul rând, pentru tema asta, pe care generic o putem numi munca pe platforme online, avem nevoie de o reglementare și Comisia Europeană cere asta, e directivă de implementat. Săptămâna trecută am avut o interesantă coincidență, o dezbatere cu Blocul Național Sindical despre un studiu pe care l-au lansat ei, care reprezintă opinia BNS despre cum trebuie reglementată munca pe platformă. De la timp de lucru până la toate regulile de încadrare a oamenilor aceștia în muncă. Și ziceam de o coincidență. La două zile după, cred că două zile au fost, cel mai mare contingent de lucrători fără contract, adică muncă la negru, chiar la o firmă de curierat în București, 530 de oameni. Enorm de mult, 530 de oameni la un singur… am putea să zicem angajator în teorie, dar faptul că nu-i angajează, nu știu cum îi putem spune.
Deci iată cum în două zile, întâmplător, realitatea ne confirmă nevoia de reglementare aici și de control. Nu este doar o opinie, nu este doar o sugestie de la Bruxelles, este și o temă în acord cu realitatea concretă românească.
Spețele din trafic, nu știu ce să zic, nu pot să vă contrazic, dar nici nu le percep, pentru că nu am condus, nu conduc, nu sunt șofer, nu am permis. Deci nu am experiența aceasta directă.
-Tot legat de domeniul muncii, la nivel de minister există planuri de facilitare a comunicării între AJOFM-uri, ANOFM și public privind condițiile de angajare, adică dacă cineva este interesat să se angajeze? De exemplu, o persoană este din Alexandria, vrea să se angajeze la București. Care sunt facilitățile? Pentru că sunt acele bonusuri în ceea ce privește distanța. La un anumit număr de kilometri poți să primești bani în plus. Există o asemenea comunicare?
-ANOFM are în lucru cel puțin o aplicație (n.r. – e vorba de PULS). Cred că genul acesta de aplicații sunt utile, dar în același timp cred că cele mai mari probleme în angajare le au oamenii care au mai puțină deschidere și mai puțină obișnuință de a lucra cu tot felul de instrumente, de noi tehnologii și de asta cred că cel puțin la fel de important precum aplicația aceasta este să avem niște AJOFM-uri mai active și mai implicate în contactul direct, în a găsi persoanele greu angajabile.
Știu că au un proiect acum foarte mare, cred că era de 800 de milioane de euro, pe mai mulți ani, un proiect pe care l-au semnat deja și a cărui primă parte este exact aceea de a organiza un sistem nou de a ajunge la potențialii beneficiari ai AJOFM-urilor. Adică, la propriu, să meargă în teren niște echipe care să identifice persoanele greu angajabile care au mai puțin acces la informație, persoane care nu sunt încadrate în muncă, dar nici nu sunt în căutarea activă a unui loc de muncă și care ar putea să fie prinse într-un loc de muncă. Adică o mapare a forței de muncă neimplicate, neangajate, care nu e în contact cu ANOFM acum și care, apropo de întrebarea dvs., nu are niciun fel de informații despre beneficiile pe care le poate accesa dacă face pasul acesta.
Pe de o parte, pe de altă parte, avem acum o serie de modificări la legislația cu asigurările sociale, asigurările pentru șomaj, o serie de modificări pentru a deschide oportunitatea pentru a merge mai clar către anumite categorii, de exemplu către tineri, către tineri care nu au mai avut niciodată un loc de muncă. Aceasta e o temă importantă și pentru că suntem pe locul 2 în Europa la șomaj în rândul tinerilor. Este important, pentru că avem nevoie să creștem ocuparea și să creștem deci și colectarea la bugetul pentru pensii. Este și aceasta o temă. Și, în același timp, economia are nevoie de lucrători. Trebuie să avem și o sursă internă de creștere a numărului de salariați, nu numai sursa asta externă pe migrație.
-La final avem câteva întrebări politice. Când este congresul PSD? Aveți o dată orientativă?
-N-am avut o discuție oficială în Comitetul Politic. E preocuparea preponderentă a Secretariatului General.
-Vă gândiți să candidați la o funcție?
-Nu mă gândesc la nimic altceva decât la activitatea de la Ministerul Muncii. Al doilea meu gând după ce termin activitatea la minister nu este la partid, este să ajung acasă la copil.
-Credeți că rezistă Guvernul Bolojan suficient de mult încât să facă rocada cu viitorul guvern, cel condus de un reprezentant al PSD, în 2027?
-Eu sper ca această coaliție să aibă din punctul acesta de vedere un destin la fel de onest ca anterioara coaliție, care a și dus pentru prima oară rocada între obiceiuri. Și chiar dacă se poate să fie și mai colegială decât în trecut, pentru că ce s-a întâmplat între PSD și PNL în a doua parte a anului 2024 a fost, din punctul de vedere al comunicării și al relaționării între două partide în coaliție, un dezastru. Așa ceva sper să nu se mai întâmple niciodată.
„Dacă premierul Bolojan își depune mandatul, o să avem o perioadă foarte tumultuoasă”
-Reforma administrației publice sau, mai precis, tăierile din administrația publică pot reprezenta un motiv de scindare a coaliției?
-Cu siguranță, reprezintă un motiv de opinii diferite extrem de importante și de consistente. Doar că dacă la opinii diferite, dar și argumentate, se reacționează cu contraargumente, atunci nu se poate rupe nicio coaliție. Dacă se reacționează irațional și cineva vine cu argumente și tu ești obtuz, atunci sigur că problemele pot să degenereze.
Guvernul Bolojan în Parlamentul României FOTO Dumitru Angelescu
Dar revin cu o discuție foarte concretă pe care am avut-o cu premierul. Am dublat numărul de angajați de la Corpul de Control al Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Și premierul nu s-a supărat. Era un angajat, acum sunt doi. Trebuie să se ocupe de peste 950.000 de persoane cu dizabilități. Nu avem o suprapopulare acolo. A înțeles și premierul. Dacă a înțeles în cazul acesta, cred că va înțelege și în alte cazuri.
Probabil că sunt zone în care aceste ajustări pot fi avute în vedere. Dar în ceea ce privește entitățile din Ministerul Muncii, avem case de pensii, avem AJPIS-uri care n-au suficienți angajați astăzi, raportat la schema în vigoare, nu altfel. Avem AJPIS București care la call center a lucrat în weekend. Mie nu mi se pare corect. A fost util, important, mulțumesc AJPIS-urilor și celor care fac activitatea de call center acum, pentru perioada asta, pentru voucherele la energie. Dar, în același timp, să nu uităm că drepturile angajaților spun ceva și că Ministerul Muncii trebuie să respecte drepturile angajaților. Tot guvernul, toate firmele. Deci, nu văd cum s-ar putea face reducere așa, fără discernământ și fără a evidenția diferențele între instituții.
Unele funcționează într-un fel, altele funcționează în alt fel. Poate în unele zone au intrat noi tehnologii și se poate renunța la o resursă umană, în alte părți poate ai mai multă încărcare, deci discuția despre reforma în administrație nu poate fi o discuție despre tăieri, pentru că nici Dicționarul Explicativ a limbii române nu ne dă voie. Pentru că la reformă, la capitolul sinonime, Dicționarul Explicativ al limbii române nu găsește cuvântul tăiere. Deci nu sunt sinonime.
–Din punctul dvs. de vedere, al unei persoane care conduce și o organizație de sector, PSD Sector 1, dacă își depune mandatul Ilie Bolojan, este PSD pregătit să propună un om pentru prima funcție din guvern?
-Dacă premierul Bolojan își depune mandatul, putem să anticipăm că o să avem o perioadă foarte tumultuoasă, în care coaliția va avea nevoie să găsească soluții. În primul rând, eu nu-mi doresc perioade tumultuoase și cred că toată România și partea politică și cetățenii s-au săturat de perioade tumultuoase. Am avut destul tumult din noiembrie până la finalul alegerilor prezidențiale.
Așadar, eu nu-mi doresc să se întâmple asta. În al doilea rând, această coaliție este, pe lângă faptul că e o variantă bună, și singura variantă aritmetică, având în vedere ce structură este în Parlamentul României. În al treilea rând, această coaliție trebuie să continue și trebuie să găsească soluții și dacă mâine, ministrul Muncii nu mai e Manole. Sau dacă se schimbă orice om din guvern. Coaliția e mai mult decât o sumă de individualități.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
