Unul dintre subiectele cele mai discutate ale momentului sunt noile legi ale apărării, a căror actualizare era discutată de mult timp și care devine cu atât mai importantă în contextul creșterii tensiunilor între Rusia și NATO.
Cele mai importante declarații ale ministrului Apărării la finalul unei ședințe de Guvern istorice
La finalul unei ședințe de Guvern pe acest subiect, ministrul Apărării a declarat, printre altele, că a trimis către Parlament aprobarea pentru înzestrarea cu 216 tancuri și o sumă evaluată la aproximativ 6,5 miliarde de euro pentru acest lucru, după care va urma derularea unei licitații restrânse cu producătorii care au echipament pe standard NATO.
De asemenea, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a afirmat, la finalul aceleași ședințe, că obiectivul României este să finanțeze prin programul SAFE un proiect de producție de drone împreună cu Ucraina. El a precizat de asemenea că țara noastră nu are nevoie de drone de atac, ci de drone interceptoare, un tip care se află încă în dezvoltare, dar și că Armata Română nu are încă o unitate specializată pentru operarea dronelor, însă există interes pentru dezvoltarea acestor capabilități.
Cât despre proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare, acesta prevede un program voluntar de pregătire militară de bază pentru cetățenii români cu vârste între 18 și 35 de ani care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă. Programul ar urma să aibă o durată de până la patru luni și se va desfășura în condiții similare cu cele ale militarilor în termen.
garsoniere de vanzare bucuresti
Nu în ultimul rând, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a fost întrebat ce poate face Armata Română în cazul în care dronele rusești ajung în apropierea granițelor țării noastre. Acesta a transmis că decizia NATO, implicit și a României, este să nu intervină în spațiul aerian ucrainean, ca atare dronele nu vor putea fi doborâte dacă sunt pe teritoriul Ucrainei.
„Sper ca până la finalul anului să vedem aceste proiecte transformate în legi”, a declarat de asemenea ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.
Pregătirea de 3 săptămâni + 15 zile anuală pentru rezerviști, transformată în 4 luni
Comentând noile legi ale apărării, generalul-maior în rezervă Dan Grecu a explicat pentru Ziare.com faptul că un prim aspect care trebuie discutat este cel privind necesitatea asigurării unei forțe de rezerve credibile în Armata României.
Astfel, a arătat acesta, prin Legea 270/2015 a fost instituit serviciul militar voluntar, un serviciu care a fost de „relativ” succes, în sensul în care în 6-7 ani sunt aproape 5000 de militari voluntari care au aderat la această propunere, pe toate categoriile, adică soldați, gradați, subofițeri, maiștri militari, ofițeri.
„Ăsta este un lucru bun. Nu este un lucru perfect și nicăieri nu există perfecțiune, referindu-mă prin asta la faptul că aceștia au o perioadă foarte, foarte scurtă de menținere a capacităților militare inițiale, pentru că cele 15 zile din pregătirea lor corespunzătoare legii și o pregătire inițială de doar trei săptămâni înainte, din punctul meu de vedere, cred că sunt insuficiente”, a explicat Dan Grecu.
Cât privește propunerile legislative actuale, specialistul spune că le salută, pentru că le aștepta de mult timp.
Acesta reamintește de asemenea, în context, faptul că Legea apărării naționale este din 1994, asupra acesteia fiind făcute doar câteva amendamente, ori, spune Dan Grecu, din 1994 până astăzi România a intrat în NATO, este membră a Uniunii Europene și are alte obiective din perspectiva aderării la aceste structuri.
În concluzie, arată specialistul, Legea apărării naționale trebuie adusă indiscutabil la realitatea contemporană, realitatea noastră de astăzi.
Cât despre întrebarea dacă cele patru luni propuse pentru pregătirea noilor rezerviști sunt suficiente, acesta a recunoscut că este o întrebare grea.
„Patru luni de pregătire militară pentru viitorii militari sunt sau nu satisfăcătoare în funcție de ceea ce își propune Ministerul Apărării Naționale să realizeze la acest moment. Patru luni, teoretic, pentru nivelul soldat-gradat sunt suficiente. Sincer, patru luni îmi par ok, nu neapărat high-level, dar îmi par ok. Încă o dată, teoretic. Pentru categorii superioare, dar care nu sunt cuprinse în lege, nu cred însă că sunt suficiente”, a explicat Dan Grecu.
„Apărarea națională nu are preț” și “presupune un efort colectiv al întregii societăți pentru a apăra țara”
Totodată, acesta a comentat și partea financiară a programului, conform proiectului de lege pe parcursul celor patru luni rezerviștii voluntari urmând să aibă masa și echipamentele asigurate, o soldă lunară de aproximativ 4000-5.000 lei, iar la finalul pregătirii un bonus în valoare de 27.000 lei, echivalentul a trei salarii medii brute.
„Eu sunt un ofițer în rezervă, cu o vârstă suficient de înaintată, dar care nu mă oprește să iau sabia dacă e nevoie să intervin în situația apărării naționale, dar mi s-a părut absolut neprofesional – subliniez acest lucru – ca să punem pe firmament câți bani ia rezervistul în sistemul propus acum prin lege.
Părerea mea este foarte clară aici: apărarea națională nu are preț. Nu contează cât îl plătești pe un soldat, pe un caporal, pe un maior, pe un colonel, pe cine vreți dvs., participant la apărarea națională. Nu, când vorbim de apărare națională înseamnă și probabil că unii mai moderniști n-o să fie de acord cu mine, un efort colectiv al întregii societăți pentru a apăra și salvgarda țara. Deci pentru mine, indiferent cât costă apărarea națională, eu spun un singur lucru: merită”, a explicat Dan Grecu.
Totodată, cu referire la subiectul recent al dronei care a survolat spațiul aerian al României, acesta spune că România este capabilă să neutralizeze inclusiv prin distrugere dronele care intră ilegal în spațiul național, iar aici nu există probleme.
Pe de altă parte însă, specialistul explică faptul că realitatea ne arată o altă abordare, iar o dronă ca cea care s-a plimbat aproximativ 50 de minute prin spațiul aerian al României este, din punctul său de vedere, greșit interpretată ca o dronă care nu reprezintă o amenințare la adresa României.
Nu în ultimul rând, acesta s-a referit și la un alt subiect discutat de decidenții politici, mai precis lovirea dronelor inamice în afara spațiului aerian al României.
Pentru că s-a discutat și despre lovirea mijloacelor aeriene fără pilot în afara spațiului aerian al României, eu, Dan Grecu, general-maior în rezervă, spun foarte clar: este cea mai proastă decizie pe care am putea-o lua. Pe de altă parte însă, în momentul în care acestea sunt în teritoriul național sau într-un traiect care este evident deasupra teritoriului național, trebuie neapărat să le dăm jos cu ce vrem noi, inclusiv cu rachete aer-aer de sute de mii de dolari împotriva unei drone de 20.000 de dolari, pentru că asta reprezintă profilarea capacității de apărare națională”, a concluzionat specialistul.
Reamintim, în context, faptul că, întrebat dacă România va doborî următoarea dronă rusă care intră în țară, președintele Nicușor Dan a răspuns afirmativ, adăugând faptul că „este vorba de a arăta determinare”.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
