De ce compară politicienii europeni conflictul Rusia-Ucraina cu un „moment Franz Ferdinand”
Tensiunile geopolitice din Europa ating cote alarmante, potrivit unor oficiali europeni citați de Politico. Politicienii europeni sunt îngrijorați că conflictul ruso-ucrainean ar putea declanșa un „moment Franz Ferdinand” – o escaladare bruscă și imprevizibilă care să implice direct țările lor într-un război cu Rusia, avertizează istoricul Alexei Uvarov în analiza sa, realizată pentru sursa citată mai sus.
Europa zilelor noastre se confruntă cu o situație comparabilă, cu tensiuni geopolitice acute și o serie de contradicții între marile puteri, în care o scânteie ar putea dezlănțui un conflict mult mai vast.
Cu toate acestea, spre deosebire de acum un veac, există astăzi instituții internaționale și mecanisme diplomatice mult mai dezvoltate pentru a preveni escaladarea violentă a disputelor.
Ce înseamnă „un moment Franz Ferdinand” și la ce se referă comparația politicienilor europeni
Termenul „moment Franz Ferdinand” face referire la asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austro-Ungariei în 1914, eveniment care a declanșat Prima Unire Mondială după o cascadă rapidă de conflicte și alianțe militare.
Recomandări
Cum era să scape cu achitare Prea Cuviosul Nicodim, după ce a violat doi frați minori. Orgiile sexuale de la Mănăstirea Frăsinei
Totuși, Alexei Uvarov explică că, în urmă cu mai bine de un secol, Europa era deja fragilă politic, cu multiple crize și rivalități ce au condus la o explozie de proporții globale.
Momentul în care Franz Ferdinand a fost asasinat la Sarajevo
Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, moștenitorul tronului Austro-Ungar, a fost asasinat la 28 iunie 1914 în Sarajevo, capitala Bosniei și Herțegovinei, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar. El și soția sa, Sofia, ducesă de Hohenburg, au fost împușcați de Gavrilo Princip, un tânăr sârb bosniac, în vârstă de 19 ani, membru al organizației naționaliste „Mâna Neagră”.
Asasinatul a avut loc în timpul unei vizite oficiale a arhiducelui în Sarajevo, cu prilejul sărbătorii Sfântului Vitus. După atac, cei doi au fost transportați la reședința guvernatorului militar pentru îngrijiri medicale, dar nu au supraviețuit rănilor.
Gavrilo Princip a fost arestat și condamnat la 20 de ani de închisoare, murind în captivitate în 1918 din cauza tuberculozei. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand este considerată „scânteia” care a aprins conflictul global din 1914-1918.
Care au fost cauzele Primului Război Mondial
Conflictul din 1914 a fost rezultatul unei serii de crize și tensiuni acumulate în timp. Balcanii reprezentau un punct nevralgic, unde se confruntau interesele a trei imperii: Otoman, Austro-Ungar și Rus.
După războiul ruso-turc din 1877-1878, au apărut noi state independente precum Bulgaria, Serbia și România. Acestea aveau ambiții teritoriale bazate pe glorii medievale. România și-a dobândit independența în 1877.
Serbia se afla într-o poziție specială, fiind în expansiune dar fără ieșire la mare. Mulți naționaliști sârbi revendicau teritorii aflate în Austro-Ungaria. Rusia și-a concentrat sprijinul asupra Serbiei, văzând-o ca pe un instrument de influență în Balcani și de presiune asupra Austro-Ungariei.
Cum s-au implicat marile puteri europene în Primul Război Mondial
Conflictul local dintre Serbia și Austro-Ungaria a escaladat datorită sistemului de alianțe și intereselor strategice ale marilor puteri. Germania era principalul aliat al Austro-Ungariei, considerând integritatea acesteia vitală pentru echilibrul european.
Franța căuta să-și recupereze teritoriile pierdute în fața Germaniei și să contracareze amenințarea militară germană. Pentru aceasta, a încheiat o alianță cu Rusia.
Marea Britanie oscila între rivalitatea tradițională cu Rusia și teama față de ascensiunea Germaniei.
Totuși, istoricul Alexei Uvarov este de părere că aceste circumstanțe nu făceau războiul inevitabil. Marile puteri sperau să prevină un conflict major prin descurajare și înarmare.
Recomandări
Top cinci domenii unde munca la negru este la ordinea zilei în România. Două milioane de români muncesc ilegal
Momentul în care marile puteri din Europa au decis să intre în Primul Război Mondial
Contrar unor opinii, nu toate țările doreau războiul în iulie-august 1914 și nimeni nu se gândea că așa va începe Primul Război Mondial. După asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, Austro-Ungaria a deliberat aproape o lună înainte de a trimite un ultimatum Serbiei pe 23 iulie. Serbia a luat în considerare acceptarea ultimatumului, solicitând sfatul țarului rus.
Rusia a decis să sprijine Serbia pentru a-și menține influența în Balcani. Inițial s-a discutat doar o mobilizare parțială, dar pe 30 iulie țarul a ordonat mobilizarea generală.
Germania a protestat față de mobilizarea rusă, insistând pentru anularea ei. Când Rusia a refuzat, Germania i-a declarat război pe 1 august. Franța a refuzat să rămână neutră, invocând obligațiile față de aliați. Pe 3 august, Germania i-a declarat război Franței. Invadarea Belgiei de către Germania pe 4 august a determinat Marea Britanie să intre în război.
Comparația situației din 1914 și conflictul actual dintre Rusia și Ucraina
Pe de altă parte, istoricul a comparat și situația din 1914 cu războiul actual dintre Rusia și Ucraina. Acesta a explicat de ce este diferit conflictul din prezent și reamintește cât de importante sunt tratatele internaționale, amintind de NATO și UE, dar și mecanismenele de soluționare a conflictelor prin negocieri.
Diferenețe semnificative față de 1914:
- Sistemul diplomatic internațional actual este mai dezvoltat și transparent
- Există mecanisme de soluționare a conflictelor prin negocieri
- Țările europene sunt unite în UE și NATO, neputând acționa individual împotriva Rusiei
Istoricul subliniază că deciziile concrete ale liderilor, nu predestinarea istorică, au dus la escaladarea din 1914 și este de părere că așteptarea unui nou „moment Franz Ferdinand” riscă să devină o profeție auto-împlinită.
La fel, politicienii de astăzi poartă responsabilitatea pentru modul în care vor gestiona o potențială escaladare cu Rusia și pentru căutarea unor soluții pașnice.
Prin compararea situației actuale cu perioada premergătoare Primului Război Mondial, Alexei Uvarov atrage atenția asupra necesității responsabilității politice și a eforturilor concertate de prevenire a unei escaladări militare care ar putea avea consecințe devastatoare pentru Europa și lumea întreagă.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
