Din septembrie, timp de câteva luni, podcastul SmartJob este dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg al Europei Libere „Contra minciunii”.
Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer. Un efort comun contra minciunii.
La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.
Învățăm împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele atât de sofisticate ale dezinformării.
***
Cristina Panea este medic neurolog, conferențiar universitar, șefa Clinicii de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgență Elias din București.
Ea explică la SmartJob că utilizarea excesivă a tastaturilor și dispariția scrisului de mână ar însemna pierderea unor abilități importante pentru creier:
„Dispariția scrisului de mână ar fi ceva cumplit. Riscăm probleme de atenție, probleme de memorie. Iar dacă aceste lucruri apar în perioada inițială de dezvoltare, atunci asta poate să compromită dezvoltarea creierului unui adolescent, al unui copil.”
Pe de altă parte, atunci când oamenii stau foarte mult pe social media, ei limitează practic contactele interumane, interacțiunea socială, or ființa umană e o ființă socială, ea trebuie să interacționeze ca să se poată dezvolta, explică medicul.
„Social media poate să ne reconfigureze creierul. Există o modificare a configurației creierului, cu o micșorare a lobilor frontali, a zonelor din creier din partea anterioară, acele zone care sunt responsabile, de exemplu, de luarea deciziilor sau de controlul comportamentului.”
Din cauza acestor motificări, oamenii ajung la izolare și teamă de răspundere, dar și la o teamă de decizie pe care o capătă persoanele care sunt angrenate într-un astfel de tip de activitate.
Pe de altă parte, cu o micșorare a lobilor frontali, se pare că va capăta mai mult impact zona posterioară a creierului – amigdala, cea responsabilă de acțiunile primare, de apărare a vieții, a fricii și tendinței de a te ascunde, de a fugi de orice ar putea reprezenta un posibil pericol.
Neurologul vorbește despre „dificultate în controlul comportamental, cu o tendință de agresivitate, cu o scădere a capacității de autocontrol.”
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când primim like-uri, notificări, mesaje, comentarii la ceea ce postăm?
„În viața reală, trebuie să muncești, să faci ceva bun ca să te laude cineva. În social media, dacă postezi o poză și cuiva îi place, îți trimite imediat un like. E mult mai simplu și mult mai ușor, nu trebuie să demonstrezi alte calități.”
Medicul spune că e foarte important să păstrăm și acele obiceiuri cu care oamenii au crescut în absența social media, dar conștientizând, evident, și beneficiile social media, care țin de o cantitate de informații pe care nu o aveau înainte:
„Haideți, totuși, să încurajăm copiii să citească cărți și în format fizic, să participe la activități sociale în format fizic, nu numai online, să interacționeze cu ceilalți, cu bune și rele.”
Vă dați seama la ce a ajuns să se reducă ființa umană?, se întreabă medicul Cristina Panea. „La un like!”.
Ce se întâmplă în creier atunci când stăm mult în social media
Ce înseamnă pentru creier atunci când îi dai picătură cu picătură ceva fals? Începe să creadă, spune Cristina Panea:
„Asta este capacitatea de obișnuință, de acceptare, valabilă în orice situație. Oamenii ajung să creadă. Social media parcă ne fură dreptul de a gândi cu creierul nostru și de a decide cu capul nostru.”
Dezvoltă oamenii un soi de fobie socială? Le este frică să mai intre printre oameni, să mai ia decizii, le este mai comod să stea doar cu calculatorul decât să trebuiască să interacționeze în mod real în discuții sau activități directe, explică aceasta:
„Interacțiunea directă presupune și o recompensă atunci când ea este favorabilă, dar poate să presupună și o interacțiune negativă. Și oamenii încep să se teamă de aceste interacțiuni, ceea ce e foarte rău, pentru că orice dialog, în definitiv, poate să nască noi căi de comunicare sau de acțiune, de interacțiune între oameni.”
Social media și pierderea empatiei umane
Sunt părinți care le permit accesul copiilor în social media de la 9, 10, 11 ani. Care e impactul asupra creierului minorilor? Tind să devină mai retrași, lucru cu un evident impact negativ. Izolarea alimentează alte probleme, spune doctorița:
„Le scad performanțele din punct de vedere cognitiv, din punctul de vedere al capacității de judecată, gândire, decizie, memorie. Le scad capacitățile de interacțiune umană. Reducerea funcțională a unor centri nervoși care sunt implicați în empatie, în emoție, în sensibilitate. Astea dispar sau se reduc foarte mult.”
Atunci când o persoană care stă în fața ecranului, care interacționează doar prin intermediul unei rețele și nu interacționează fizic, verbal, în timp, pierde capacitatea de a desluși comportamentul uman, expresiile umane, lucrurile astea se pierd, spune neurologul.
Cristina Panea încheie cu o întrebare care ar trebui să dea de gândit: „Mă va mai impresiona dacă văd un bătrân căzut pe stradă și care suferă? Nu!”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
