Anul acesta programul s-a transformat într-un eșec pentru producătorii auto autohtoni și dealeri, după ce Guvernul a tăiat cea mai mare parte a finanțării lui din cauza crizei financiare și a deficitului bugetar foarte mare. Astăzi, circa 80% dintre mașinile care circulă pe șoselele României se încadrează în Programul Rabla, adică au o vechime de minimum 8 ani.
În prezent, la nivelul Ministerului Mediului se poartă discuții cu Comisia Europeană pentru a se accepta solicitarea României ca finanțarea Programului Rabla să fie asigurată din Fondul Social pentru Climă (FSC). „Trebuie să avem discuții cu Comisia Europeană pentru a muta acest program pe Fondul Social pentru Climă. Și apoi să discutăm cu toți actori autohtoni implicați”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, în cadrul conferinței Smart Urban Mobility 2025 organizată de Antena 3 CNN.
Vor fi vizate persoanele cu venituri mici
O altă schimbare avută în vedere de Ministerul Mediului este direcționarea programului către oamenii cu venituri mai scăzute, care au nevoie cu adevărat de voucherele acordate. Diana Buzoianu a subliniat că programul era deja blocat când ea a venit la minister, fiind tăiată finanțarea acordată inițial, dar a reușit să-l deblocheze. I s-a asigurat însă o sumă mult mai mică, de numai 200 de milioane de lei, după ce inițial acesta beneficiase de 1,4 miliarde de lei, o sumă dublă față de cea alocată în 2024.
„Dacă mă întrebați care este prioritatea noastră între a crea infrastructura pentru gestionarea deșeurilor și voucherele pentru mașini, eu spun că este crearea infrastructurii pentru gestionarea deșeurilor”, Diana Buzoianu, ministra Mediului
Piața auto, lovită puternic
În iunie, cu doar o zi înainte de începerea înscrierilor persoanelor fizice în Programul Rabla, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat că suspendă lansarea tuturor programelor de finanțare până la formarea noului Guvern. Această decizie i-a afectat puternic pe cei doi producători auto din România, dar și pe dealerii auto care semnaseră contractele pentru mașini, iar o mare parte dintre ele ajunseseră deja în țară. „Programul Rabla a fost compromis prin reducerea de cinci ori a bugetului. Practic, peste un miliard de lei au fost deturnați peste noapte. Dealeri auto aveau contracte semnate și au rămas cu stocuri foarte mari. Nu putem să înțelegem cum să facă asta cineva peste noapte la Ministerul Mediului. Fără business nu putem construi, nu se pot plăti bani la bugetul de stat, pentru a trăi statul”, spune Liviu Nistoran, fondator și CEO al companiei Evolio.
20 de ani de Program Rabla, al doilea cel mai vechi parc auto din UE
De la demararea acestui program, probabil cel mai popular printre români, s-a reușit casarea a circa un milion de mașini, dar asta nu a însemnat că parcul auto românesc s-a înnoit. Deși programul Rabla se derulează din 2005, statistica arată că astăzi avem al doilea cel mai învechit parc din Uniunea Europeană, pentru că mașinile second hand continuă să intre în țară într-un număr mult mai mare decât cele noi vândute. Pe de altă parte, o analiză realizată acum câțiva ani de un ONG de mediu atrăgea atenția că Programul Rabla este exclusivist și inaccesibil celor cu venituri mici și medii.
Citește pe Antena3.ro
Oaia cu lână roz urmează să fie omologată anul viitor. Este o creație românească
Potrivit datelor Eurostat, România avea anul trecut o pondere de autoturisme noi de doar 3,4%, în scădere de la 4,2% în 2019 – cea mai slabă clasare din UE. În același timp, ponderea mașinilor cu vârsta până în 5 ani era de aproximativ 8,2%, iar cea a mașinilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani este de 14,5%. Cea mai mare pondere, circa 80% o au mașinile cu o vechime de minimum 8 ani, ele încadrându-se în Programul Rabla.
Ce este FSC
Fondul Social pentru Climă, creat de Uniunea Europeană, care va începe să opereze de anul viitor. El este destinat să sprijine măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul construcțiilor și al transportului. Aceste măsuri vizează în special gospodăriile și microîntreprinderile vulnerabile, dar și utilizatorii de transport vulnerabili, prin oferirea de sprijin temporar direct pentru suplimentarea veniturilor, precum și prin finanțarea de măsuri pentru eficiența energetică, renovarea clădirilor, mobilitatea și transporturile cu emisii zero sau scăzute etc.
România poate utiliza, în perioada 2026 – 2032, o alocare financiară (contribuție UE) de minimum 5,05 miliarde de euro și de maximum 6,01 miliarde de euro.
