Plafonarea adaosului comercial este o măsură care le aduce probleme producătorilor, singurul beneficiu fiind niște mici scăderi de prețuri pentru consumatorul final. FOTO Facebook/Economie rurală
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, măsură din seria politicilor de stânga gândită să protejeze populația vulnerabilă din punct de vedere al veniturilor, a fost aplicată de mai multe ori succesiv în România, fiind prelungită recent până la data de 31 martie 2026.
Specialiștii au contestat însă de multe ori această măsură, incluziv Ziare.com arătând într-un exemplu cât de mici sunt de fapt diferențele de preț pe care o eventuală renunțare la această măsură le-ar presupune.
Una dintre cele mai vehemente reacții pe acest subiect a fost chiar a fostului premier Florin Cîțu, care a explicat faptul că „plafonarea nu e politică socială; este cel mai ieftin populism socialist. A adus penurie și sărăcie în comunism și asta o să aducă și acum”.
Nici chiar economistul Ionuț Dumitru, consilier onorofic al lui Ilie Bolojan, nu agreează ideea de a plafona prețurile în economia de piață, argumentând că astfel de instrumente nu-și au locul pentru că creează distorsiuni mari în economie.
Pe acest subiect s-a pronunțat de altfel pentru Ziare.com și analistul economic Adrian Negrescu, care arată faptul că plafonarea adaosului comercial este o lovitură pentru micile afaceri din sectorul agricol din România.
garsoniere de vanzare bucuresti
Practic, arată acesta, plafonarea adaosului înseamnă că limitezi câștigul real al micului agricultor român, al celui care lucrează în sectorul de prelucrare, a micilor afaceri românești într-o perioadă în care importurile de produse alimentare în special sunt din ce în ce mai mari.
„În loc să le dăm posibilitatea acestor firme românești să câștige mai mult, să aibă din ce să-și plătească mai bine angajații, să-și cumpere linii de producție, să-și extindă afacerea, noi le limităm câștigul real, iar această strategie a autorităților este una extrem de păguboasă, va duce la dispariția din piață a foarte multor companii românești, cele pentru care profitul este limitat la 20%”, a explicat Adrian Negrescu.
Pe de altă parte, arată acesta, limitarea adaosului comercial nu rezolvă problema prețurilor din magazine, pentru că indiferent de cât este acest adaos comercial prețurile vor crește având în vedere că nu s-a limitat prețul de vânzare și nici nu sunt limitate cheltuielile cu transportul, cu depozitarea și cu producția acestor bunuri alimentare.
Evaluarea sa este confirmată de asemenea și de publicațiile de profil, care arată că de pe urma plafonării adaosului comercial au de pierdut producătorii locali, retailul local, dar mai ales statul român, prin dezechilibrul generat și prin creșterea artificială a importurilor de produse alimentare. Și, bineînțeles, consumatorul român, care va putea alege produse dintr-o sortimentație restrânsă și, foarte important, din care va lipsi adesea produsul local.
„Este o frecție la un picior la de lemn, pentru că până la urmă nu rezolvă problema prețurilor foarte mari la produsele alimentare de bază. Uitați-vă la ouă, de exemplu, al căror preț s-a dublat în ultimii doi ani, semn că toate aceste decizii de ordin administrativ n-au făcut altceva decât să mute atenția de la problemele reale ale industriei care țin în special de zona utilităților: faptul că plătesc cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, îi costă transportul foarte mult, cheltuielile cu salarizarea sunt din ce în ce mai mari etc.”, explică Adrian Negrescu.
Altfel spus, continuă acesta, cheltuielile operatorilor români din industrie sunt mult mai mari decât ale celor care aduc în România produse alimentare, în special la firmele din Polonia, din Ungaria, dar chiar și din Bulgaria, al căror cost de producție este mai mic decât al celor din România.
Totodată, analistul economic s-a referit și la recentul proiect de lege depus de AUR care vrea să oblige marile magazine să își limiteze produsele sub marcă proprie la cel mult 20% din volumul total al vânzărilor.
Analistul economic respinge însă viabilitatea unei astfel de măsuri, explicând faptul că produsele marcă proprie vândute pe piața românească sunt în proporție de peste 90% realizate de mici afaceri românești, care nu au forța financiară de a dezvolta o marcă proprie, de a investi în marketing, în producție, în așa fel încât să reziste concurenței reale făcute de către marile corporații.
Mai mult, acesta spune că inclusiv exporturile pe care aceste afaceri le fac ar avea de suferit în urma unei astfel de măsuri.
„Vindeau sub marcă proprie și făceau și exporturi către alte țări, la nivelul ăsta de inconștiență suntem, practic le blocăm și exporturile de produse alimentare firmelor românești care n-au bani să-și facă propriul brand”, atrage atenția analistul economic.
Altfel spus, continuă acesta, prin această inițiativă limităm și mai mult accesul antreprenorilor mici, a fermelor românești, la vânzarea produselor pe care ei le produc.
„Ar fi o decizie ca un fel de sepukku pentru agricultura românească, o decizie inconștientă care practic limitează dezvoltarea sectorului agricol din România”, concluzionează Adrian Negrescu.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
