Povestea bisericii în care a fost închis Tudor Vladimirescu înainte de a fi ucis

Biserica în care a fost ținut prizonier Tudor Vladimirescu (și cel mai probabil torturat pentru a dezvălui unde-și ține ascunse bogățiile) înainte de a fi ucis se află în Târgoviște, veche capitală a Țării Românești. Surprinde poate astăzi numele acestui locaș de cult păstrat în memoria culturală a românilor: Geartoglu! De unde până unde acest nume cu rezonanțe turcești evidente? Cum se tălmăcește numele Geartoglu? Reputatul filolog Gheorghiță Ciocioi vine cu lămuririle: „Biserica Geartoglu se află peste drum de vestita mănăstire Stelea. O biserică veche, datând de la începutul secolului al XVI-lea. Refăcută în vremea domniei lui Brâncoveanu. Va rămâne, după rectitorirea ei, în urma unui cutremur, mai multe decenii la rând în ruină, fiind reparată abia în 1779 de căminarul Gheorghe Geanolu, care va cumpăra casele dimprejurul acesteia – dar și locașul de cult”.

Urât de toată lumea

Pe fir: „Apropiat de Alexandru Ipsilanti, căminarul Geanolu va ajunge, în timpul Eteriei, ispravnic al județului Dâmbovița. În această biserică a fost închis Tudor Vladimirescu, înainte de a fi ucis. În 1821, biserica a fost jefuită de către turci, aducându-i-se nu puține stricăciuni. Nu au fost ocolite nici casele lui Geanolu, poreclit Geartoglu. Un supranume primit nu doar din partea micilor boieri, dar și a confraților săi fanarioți și a turcilor, care îl detestau nu puțin pentru lăcomia sa. A fi căminar, de altfel, nu era deloc un rang văzut cu ochi buni: dijmă pe hanuri, cârciumi, vin, rachiu etc. Geanolu organizase adevărate echipe de «dijmuit» – cu care împărțea «impozitele». Acestea dădeau adeseori vina pe căminar, căutând să scoată cât mai mult profit în munca lor. Fapt urât până și de turci, care îl vor aminti mereu pe Geanolu, de acum bătrân, ca Geartoglu (Geartolu). Suna cumva apropiat…”.

Pârțea

Dar ce însemna exact? „În tălmăcire din turca otomană balcanică – Pârțea (de la «carta» – a se citi «gearta» – flatulență). Terminația – «oglu» – numelui Geartoglu e totuna cu «escu» în română, ori cu «ov» în bulgară (la sud de Dunăre porecla turcească chiar a devenit nume: Geartov, păstrat până astăzi). Că va fi fost «nesimțit» ca boier mijlociu printre cei mari, având «obiceiuri rele», ori că va fi fost biruit de neputințele bătrâneții, nu se știe prea bine. Cert e că omul de încredere al lui Ipsilanti, care l-a ținut prizonier pe Vladimirescu, a rămas până astăzi în istoria Târgoviștei prin biserica de lângă Stelea ce-i poartă numele – Geartoglu”.

Un nume strălucitor

În continuarea poveștii lui „Pârțea”, al nume cu înțeles uitat – Zerlendi: „Este un nume cunoscut generației de astăzi mai ales prin nuvela fantastică a lui Mircea Eliade «Secretul doctorului Honigberger». Familia bucureșteană Zerlendi este originară din Hios. Una de negustori, latifundiari, bancheri. Dar și de oameni politici. Ajunsă la Odesa cu negoțul, va cumpăra mai apoi proprietăți în Basarabia. Cu ramificații la Brăila. O secție a spitalului Nasta – demolată în aceste zile – a purtat numele marelui filantrop (Christofi) Zerlendi. Numele de Zerlendi este unul turcesc (din perioada otomană). Grecizat. Din zerli (tc. – pers.) – de aur, aurit, strălucitor (zer – aur). A se compara termenul preluat de turcă din persană cu Altân (tc.). Numele turcesc, devenit nume de familie, va circula inclusiv cu terminație slavă în Balcani (Zerliev)”.

Moșia lui Nămae

O altă provocare – Nămăești: „Legătura cu Sfântul Andrei (venirea apostolului în părțile Muscelului și aflarea unei peșteri pustnicești păgâne, în care nu «a dat» de cineva – căruia să-i propovăduiască Evanghelia – «nemo est» – «nu e nimeni» – e una frumoasă, desigur, pentru a îndreptăți numele localității Nămăești. Deși e vorba doar de o «tradiție» consemnată către zilele noastre, în perioada «romantică» a căutării originii multor localități din România (Scrioaștea – locul în care și-a scris Mihai Viteazul oastea, Pitești – loc ascuns etc.). Asemenea altor așezări din zonă – Stoenești – ai lui Stoian, Voinești – ai lui Voinea etc., Nămăeștii nu pot fi decât o localitate și moșie ce au aparținut cândva unui Nămae, Nămaiu, Namei, Nemia”.

Rămâne legenda

Limpede: „Nămae (Nămaiu) e un nume vechi românesc, întâlnit mai ales în Banat și sudul Ardealului, provenit dintr-o poreclă: nămae – oaie, vită. Din latinescul anĭmalia. Nămai/Nămăescul e consemnat, de altfel, în trecut, și în Țara Bârsei. – La români, întâlnim adeseori nume provenite de la cel al unor animale: Ursu, Oaie, Leu, Țapu, Iepure, Șarpe, Mielu etc. Peștera și-a luat, astfel, numele de la cel al localității lângă care se afla. Un nume apropiat, de data aceasta slav, românizat, ca multe altele la noi (Neagoe, Vlaicu), de la care ar putea proveni numirea Nămăeștilor, este și cel de Nemia/Nămia – din termenul slav «neam» – mut, tăcut. Precum multe așezări de la noi (Bucureștii, Ploieștii etc.), în lipsa unor documente precise de stăpânire a unor locuri la un moment dat, Nămăeștii rămân cu legenda”.

Citește pe Antena3.ro

Donald Trump s-a vaccinat cu o doză de rapel anti-COVID înainte de vizitele externe. Cum arată buletinul medical al președintelui SUA

Ștefan, sub influența maghiară

Cel din urmă nume cu înțeles uitat – Ișfănoni: „Nume întâlnit mai ales în zona Hunedoara-Caransebeș. Din István (Ștefan) – sub influență maghiară. Înregistrat, la români, ca Ișvan, Iștfan, Ișfan. Cu terminație specifică zonei (asemenea numelor Lăsconi, Enășoni etc.) – Ișfănoni”.

„Biserica Geartoglu se află peste drum de vestita mănăstire Stelea. O biserică veche, datând de la începutul secolului al XVI-lea. Refăcută în vremea domniei lui Brâncoveanu”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog

„Nămae (Nămaiu) este un nume vechi românesc, întâlnit mai ales în Banat și sudul Ardealului, provenit dintr-o poreclă: nămae – oaie, vită. Din latinescul anĭmalia”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog

„Geartoglu este un supranume primit nu doar din partea micilor boieri, dar și a confraților săi fanarioți și a turcilor, care îl detestau nu puțin pentru lăcomia sa. A fi căminar, de altfel, nu era deloc un rang văzut cu ochi buni: dijmă pe hanuri, cârciumi, vin, rachiu etc.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog

„Asemenea altor așezări din zonă – Stoenești – ai lui Stoian, Voinești – ai lui Voinea etc., Nămăeștii nu pot fi decât o localitate și moșie ce au aparținut cândva unui Nămae, Nămaiu, Namei, Nemia”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog

„Familia bucureșteană Zerlendi este originară din Hios. Una de negustori, latifundiari, bancheri. Dar și de oameni politici”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog

››› Vezi galeria foto ‹‹‹