România s-ar putea confrunta cu cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din ultimele decenii. Ministerul Dezvoltării a pregătit un proiect care prevede schimbarea statutului pentru sute de localități din țară: unele orașe vor fi retrogradate la rangul de comună, în timp ce alte localități – în plină expansiune demografică – ar putea deveni municipii, scrie observtornews.ro.
Conform propunerii, aproape 150 de orașe care nu mai îndeplinesc criteriile de populație ar urma să redevină comune, în timp ce Bragadiru, Chiajna, Popești-Leordeni și Florești ar putea fi ridicate la rangul de municipiu.
Proiectul ar putea fi inclus în Pachetul 3 de reforme al Guvernului.
Orașe care coboară în rang
Din cele 3.228 de localități ale României, 209 nu respectă în prezent pragurile minime de populație prevăzute de lege – 10.000 de locuitori pentru un oraș și 40.000 pentru un municipiu.
Ministerul Dezvoltării propune acum noi praguri, mai flexibile: 7.000 de locuitori pentru statutul de oraș și 25.000 pentru cel de municipiu.
Sunt orașe precum Vatra Dornei sau Orșova, unde populația a scăzut, iar activitatea economică s-a redus considerabil.
„Din păcate, activitatea turistică și economică este slabă, iar orașul s-a depopulat”, recunoaște un localnic din Vatra Dornei.
Primarul orașului, Marius Rîpan, respinge ideea pierderii statutului de municipiu:
„O astfel de decizie trebuie să țină cont de ciclurile electorale și de fondurile europene, care se acordă și în funcție de rangul localității.”
Citește pe Antena3.ro
Imagini terifiante după explozia dintr-un bloc de pe Calea Rahovei: Un bărbat ar fi fost aruncat de suflu într-un bloc vecin
La polul opus, primarul din Orșova, Adrian Cican, consideră că retrogradarea ar fi un pas firesc:
„Am intra într-o normalitate. Orșova nu are ce să caute municipiu. E adevărat, vom primi mai puțini bani, dar realitatea trebuie asumată.”
Localnicii confirmă: lipsa locurilor de muncă și migrația tinerilor au golit orașul.
Localități care urcă: Florești și Chiajna, viitoare municipii?
În schimb, alte zone din jurul marilor orașe s-au dezvoltat exploziv.
Chiajna și Florești, localități lipite de Capitală și de Cluj-Napoca, sunt printre cele mai populate comune din țară.
În acte, Chiajna are peste 40.000 de locuitori, dar estimările reale vorbesc despre peste 100.000 de persoane – mai multe decât în Vaslui.
Floreștiul a trecut în ultimele decenii de la o comună liniștită la o aglomerație urbană cu zeci de mii de locuințe.
Totuși, infrastructura nu a ținut pasul. În Chiajna, de exemplu, nu există spital, iar rețelele de apă și canalizare sunt parțiale.
„Eu nu știu cum o să devină municipiu, că avem blocuri fără canalizare, fără apă curentă. Avem nevoie de școli, de o piață adevărată”, spun localnicii.
Primarul comunei, Mircea Minea, propune o soluție radicală: integrarea în București.
„Ar fi indicat să se facă 13 sectoare, iar Chiajna să devină Sectorul 7. S-ar aduna bani la bugetul de stat și ar exista reguli clare”, a declarat edilul.
Reforma administrativă, inevitabilă
Specialiștii în economie și administrație spun că reorganizarea este o necesitate.
„Polonia și-a redus la un sfert numărul de județe și localități. Nici România nu ar avea nevoie de mai mult de 10 județe și 100 de unități administrativ-teritoriale”, susține expertul fiscal Gabriel Biriș.
La rândul său, Iancu Guda, analist economic, consideră că reforma trebuie realizată urgent:
„Având în vedere schimbarea mobilității populației, este vital ca până în 2030 să avem o reorganizare administrativ-teritorială în funcție de numărul real de locuitori.”
Ce urmează pentru locuitori
Schimbarea statutului localităților va avea efecte directe asupra taxelor și impozitelor. Locuitorii orașelor care vor redeveni comune vor plăti mai puțin, în timp ce noile municipii vor trece la un nivel superior de fiscalitate și obligații administrative.
Deși proiectul este abia la început, dezbaterea promite să fie intensă – între cei care cer „realism administrativ” și cei care văd în această reformă un risc de a accentua diferențele între regiunile dezvoltate și cele sărace ale țării.
