Deși o estimare a furtului total de artă de-a lungul timpului nu oferă o încadrare exactă și e imposibil de realizat, date furnizate de mai multe lucrări de specialitate de elită riscă un număr – între 4 și 6 miliarde de dolari anual.
Să dăm ca exemplu un singur caz celebru: furtul din 1990 de la Isabella Steward Gardner Museum, de unde au fost furate 13 opere de artă estimate, inițial, la 200 de milioane de dolari, iar apoi la 500 de milioane sau chiar mai mult, după cum precizează theartnewspaper.com.
O altă estimare – un jaf de la Green Vault (Dresda) – înaintează cifra de 1,2 miliarde de dolari.
De unde vine faima Mona Lisei
Adevărul este că un istoric total este greu de estimat.
Multe furturi nu sunt raportate sau detectate, iar valoarea operelor de artă de pe piață este variabilă, lucru care o face și mai greu de estimat.
Să adăugăm la asta inflația, schimbul valutar, economia neagră și avem un tablou încă și mai complicat.
Fapt este că s-a furat multă artă de-a lungul timpului și nu luăm în considerare furturile de acum un secol, ci și pe cele de mai dinainte.
În 1911, Muzeul Luvru a mai fost ținta unei escrocherii de anvergură – atunci, un tâmplar italian, angajat în muzeu, a furat tabloul Monei Lisa, din convingerea pură că tabloul aparținea Italiei, și nu Franței.
Tabloul a lipsit 2 ani și 4 luni, a fost recuperat în decembrie 1913, la Florența și se pare că faima colosală a tabloului de la acest furt a pornit, de fapt, nu de la anvergura autorului sau tehnicile extraordinare de lumini și mister al portretului.
Naziștii, marii amatori de artă
În 1945, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, opere ale lui Vermeer, Raphael, Klimt, Van Eyck au fost jefuite de naziști din muzee și din colecții private din toată Europa – aproximativ 600.000 de astfel de opere.
Multe au fost recuperate dar cele mai multe au rămas dispărute.
Un „Caravaggio” obosit
În 1969 o lucrare de o excepțională execuție a lui caravaggio, „Nașterea Domnului cu Sf. Laurentiu și cu Sf. Francisc” a fost furată din Oratoriul San Lorenzo din Palermo și nu a mai fost recuperată niciodată.
Lucrarea se situează în top 10 al celor mai importante lucrări dispărute, iar valoarea ei este estimată la 20 de milioane de dolari.
Se crede că hoții care au furat pânza nu erau conștienți de valoarea tabloului. De altfel, hoții au tăiat pânza pe lângă ramă și așa au reușit s-o scoată din muzeu.
În locul ei stă o replică obosită, care nu are nimic din zbuciumul lui Caravaggio.
Alte lucrări nerecuperate
În 1972 dispare din Muzeul de Arte Frumoase din Montreal lucrarea lui Rembrandt, „Peisaj cu căsuțe”.
Lucrarea a fost furată împreună cu alte 18 lucrări. În total, lucrările au fost estimate la aproximativ 2 milioane de dolari la vremea respectivă. Niciuna dintre acestea nu a mai fost recuperată.
În 1977, lucrarea lui Van Gogh, „Flori de mac”, a fost furată de la Muzeul Mahmoud Khalil din Cairo. A fost recuperată, pentru ca, în 2010, să fie din nou furată și, de atunci, rămasă nerecuperată. Lucrarea este estimată la 55 de milioane de dolari.
În 1990, la Isabela Steward Gardner Museum, din Boston (SUA), au fost furate, în noaptea de 18 spre 19 martie, 13 opere, printre care „Concertul” lui Vermeer, „Furtuna de pe Marea Galileei” a lui Rembrandt, „O doamnă și domnul în negru” a lui Rembrandt, desene aparținând lui Degas. Lucrările au fost estimate la 500 de milioane de dolari.
Jaful din 1990 a fost cel mai mare jaf de artă din istorie și nu a mai fost recuperat niciodată.
„Țipătul”, furat în două rânduri
În 1994 a fost furat „Țipătul” lui Edvard Munch de la Galeria Națională din Oslo, în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă din Lillehammer.
Opera a fost recuperată 3 luni mai târziu, pentru ca, în 2004, să fie furată din nou din Muzeul Munch și recuperată doi ani mai târziu. Lucrarea este evaluată la 120 de milioane de dolari.
În 1997, a fost furat din Galleria Ricci Oddi, din Piacenza (Italia), lucrarea lui Gustav Klimt, „Portretul unei doamne”, în timpul lucrărilor de renovare. Tabloul a fost ascuns într-un perete fals al galeriei și a fost recuperat în 2019. Tabloul este estimat la 70 de milioane de dolari.
Un „Cezanne” de 5 milioane de dolari
În 1999/2000, în noaptea de Anul Nou, a fost furat „Vedere spre Auvers-sur-Oise” a lui Paul Cezanne, din Muzeul Ashmolean, Oxford. Lucrarea nu a mai fost recuperată niciodată și este estimată la 5 milioane de dolari.
În 2012, din Muzeul Kunsthal din Rotterdam a fost furat „Podul Charing Cross, Londra”, a lui Claude Monet, împerună cu alte șase tablouri (Picasso, Matisse, Gauguin). Cei care s-au ocupat de caz cred că tablourile au fost arse pentru a se distruge probele. Paguba totală – 100 de milioane de dolari.
Tristețea hoțului de artă
Cea mai amplă acțiune de furt de artă rămân furturile naziste, care au produs prejudicii inestimabile.
Lucrările furate se află pe o listă a Interpol, denumită „Lucrări de Artă Furate” și aici sunt înscrie 52.000 de opere.
Despre profilul psihologic al hoțului de artă trebuie spus că specialiștii nu-i creditează cu multă inteligență. În esență, chiar cu puțină.
Îndeobște, sunt niște oameni mărunți aflați în slujba unor interlopi.
