Pe 23 octombrie, la summitul de la Bruxelles, liderii UE vor însărcina Comisia Europeană să elaboreze o propunere legislativă pentru a mobiliza 176 de miliarde de euro (204 miliarde de dolari) din activele înghețate ale statului rus pentru un împrumut acordat Ucrainei – o măsură care ar putea acoperi cea mai mare parte a nevoilor financiare ale Kievului pentru următorii trei ani.
Diplomații europeni care au discutat cu RFE/RL consideră că există șansa ca întregul plan să fie aprobat până la sfârșitul acestui an și că acesta ar contribui la acoperirea deficitului preconizat în cazul în care Statele Unite nu vor mai fi dispuse să finanțeze Kievul în aceeași măsură ca înainte.
Ideea nu este de a confisca activele rusești, deținute în mare parte de compania financiară Euroclear, cu sediul în Belgia, ci mai degrabă de a le înlocui cu obligațiuni emise de Comisia Europeană și garantate de statele membre ale UE și, eventual, de alte țări din G7 și de alți parteneri.
Banii ar urma să ajungă la Kiev în perioada 2026-2028 sub forma unui așa-numit „împrumut de reparații”, pe care Ucraina ar trebui să îl ramburseze numai după ce Rusia va plăti reparațiile de război.
În linii mari, mai sunt trei aspecte care trebuie rezolvate și care vor fi negociate în următoarele săptămâni.
În primul rând, există aspecte juridice, ridicate în principal de Belgia, țara în care funcționează Euroclear.
Apoi, există dezbateri cu privire la modul în care Ucraina poate cheltui banii, dezbateri conduse în mare parte de Franța.
Și, în al treilea rând, există o discuție mai amplă cu privire la cine va participa, cum și ce riscuri implică acest lucru.
Îngrijorările Belgiei
Belgia se teme că unele țări din afara UE – cum ar fi China, de exemplu – ar începe să-și retragă averea suverană din Euroclear, din cauza temerilor că aceasta ar putea fi confiscată din motive politice. Această îngrijorare a fost exprimată și de Banca Centrală Europeană (BCE).
Cu toate acestea, Comisia Europeană a clarificat într-un document de discuție consultat de RFE/RL că luarea acestor măsuri nu constituie confiscare, întrucât suma principală ar rămâne intactă. De asemenea, este vorba de o măsură temporară, cu caracter excepțional.
Belgia este, de asemenea, îngrijorată că ar putea fi nevoită să ramburseze banii singură dacă Rusia o dă în judecată și câștigă, deși Comisia Europeană a subliniat că hotărârile judecătorești rusești nu sunt executorii în UE.
Mai important, a fost propus și un sistem de garanții bilaterale din partea statelor membre individuale, care ar urma să fie înlocuit în 2028, odată cu intrarea în vigoare a noului buget pe termen lung al UE.
Apoi, se pune întrebarea cum ar trebui să i se permită Ucrainei să cheltuiască cei aproximativ 45 de miliarde de euro (52 de miliarde de dolari) pe care i-ar primi în fiecare an.
Implementare fără unanimitate?
Franța a insistat ca fondurile să fie utilizate în principal pentru achiziții în domeniul apărării în Europa, în timp ce alte țări au solicitat mai multă flexibilitate.
Comisia Europeană a sugerat un compromis „în două etape” – o parte din fonduri urmând să fie cheltuite pentru „baza tehnologică și industrială a Ucrainei în domeniul apărării și integrarea acesteia în industria europeană de apărare, inclusiv prin achiziționarea de material de apărare”, iar cealaltă parte urmând să fie utilizată pentru sprijin bugetar clasic.
Acum, problema este dacă toate cele 27 de state membre ale UE vor susține planul.
Nu este necesară unanimitatea pentru aprobarea împrumutului pentru reparații, dar cu cât mai multe state membre se alătură, cu atât riscul este mai împărțit.
Bruxellesul dorește, în mod ideal, ca unele dintre țările G7 să se alăture inițiativei, pentru a se asigura că aceasta nu este doar o inițiativă a UE, având în vedere că există active ale băncii centrale ruse și în alte părți ale lumii.
De asemenea, ar contribui la o blocare cu scop asigurător a activelor deținute în euro dacă, de exemplu, Marea Britanie și Japonia s-ar angaja și ele.
Un oficial al UE a declarat pentru RFE/RL că, în cazul în care Ungaria și Slovacia nu se alătură inițiativei, acest lucru ar putea fi compensat de câteva țări bogate din afara UE care ar putea să se implice în schimb.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
