Imaginează-ți zile la rând în care n-ai curent, în oraș. Sistemele care asigură confortul și siguranța urbană cedează, unul după altul. Și nicio autoritate a statului n-are timp să te ajute.
Nu e un scenariu post-apocaliptic, ci o realitate trăită de oameni din alte țări, obligați să supraviețuiască zile, săptămâni sau luni întregi fără curent.
Pornind de la experiențele unora dintre ei, folosind principii de supraviețuire în caz de dezastre și în colaborare cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), Asociația Energia Inteligentă (AEI) a realizat un ghid de supraviețuire în caz de blackout.
Din acest articol vei aflat de ce au loc blackout-urile și înce țări s-au petrecut deja. De asemenea, vei descoperi când, cum și de ce s-a întâmplat deja și în România. De asemenea, vei vedea cine avertizează asupra riscului repetării unui astfel de eveniment și cum ne putem pregăti pentru el.
E important să reții: când s-a oprit curentul, chiar dacă nu îți dai seama din primele clipe că a început un blackout, tot ai de făcut câteva lucruri, preventiv. Ca să nu ajungi în situații limită.
Poate că un blackout nu va mai avea loc niciodată, în România. Sau poate că va fi unul curând. Nimeni nu știe. Iar singura cale de a nu fi luați prin surprindere este să fim mereu pregătiți.
Ce este blackout-ul
Nu există, încă, o definiție e blackout-ului. Cel puțin, nu în România, se arată în documentarea realizată de AEI.
Au creat, însă, americanii câteva criterii pe baza cărora putem deosebi, ca gravitate, pana de curent de blackout. Potrivit acestor criterii – prezentate și accesibilizate de experții AEI – pana de curent se poate numi blackout, dacă:
- durează cel puțin o oră
- afectează cel puțin 1.000 de utilizatori
- creează cel puțin 1 milion de ore de perturbări per utilizator
Definitoriu, aici, este cel de-al treilea criteriu. Spre exemplu, dacă ar fi afectați doar 1.000 de oameni, ca aceștia să sufere 1 milion de ore de perturbări/om, ar trebui ca pana de curent să dureze cel puțin 1.000 de ore. Adică vreo 42 de zile.
Dacă numărul de utilizatori e mai mare, atunci scade perioada minimă în care pana de curent își merită numele de blackout.
Cele mai mari blackout-uri din lume
Au avut loc blackout-uri în multe țări, dar evenimentele cele mai grave au avut loc în Asia de Sud:
- în India, unde vreme de 2 zile – pe 30 și 31 iulie 2021 – au rămas fără curent 670 de milioane de oameni. Era vorba, la acest moment, de jumătate din populația țării și de 10% din cea a planetei.
- în Pakistan, în 2023, o pană de 12 ore a lăsat fără curent 230 de milioane de oameni.
- în Bangladesh, în 2022, vreme de aproape 8 ore, o pană a lăsat fără curent 140 de milioane de oameni. Adică 80% din populația țării.
Primul blackout din istorie a avut loc în 1962, în orașul suedez Södertälje, din apropiere de Stockholm. A fost cauzat o defecțiune la un dispozitiv de comutare, care a favorizat o serie de explozii la o stație electrică.
În 2021, a avut loc un blackout care a afectat Croația, Bosnia și Muntenegru. Și în timpul căruia s-a produs și o pană de curent în zone din Transilvania care a durat 15 minute. La noi, n-a fost atunci blackout.
În 2024, în Croația a mai avut loc un eveniment similar. Dar problemele au fost pe o altă ramură principală de transport, dintre cele europene care ajung în zona noastră. Așa că n-au fost efecte care să se transmită în amonte, în România.
Singurul blackout din România
Potrivit AEI, singurul blackout din România a avut loc pe 10 mai 1977.
„Cauza a fost o neînțelegere între dispeceri. Cei de la hidrocentrala Porțile de Fier nu s-au înțeles cu cei de la Sistemul de Automatizare și Dispecerat Unificat (SADU), de la Sibiu. Unii au decuplat mai repede (echipamente de producție a curentului și/sau linii de transport – n.red.)
Ceilalți n-au intrat (să suplinească lipsa – n.red). Ceea ce a determinat o cădere de frecvență (care apare atunci când cererea de consum e mai mare decât producția și care determină activarea unor protecții – n.red.) și acel unic blackout de până acum din România. A durat 5 ore.
Statisticile păstrate arată că pierderea economică a celor 5 ore a fost de 1 miliard de dolari (la paritatea vremii), cu mult mai mare decât cea cauzată de cutremurul major care avusese loc în martie”, au precizat experții AEI, într-o prezentare la care a asistat reporterul spotmedia.ro.
De ce apar blackout-urile
În principiu, un blackout poate fi posibil fie dacă nu avem energie pe care să o consumăm. Fie dacă cedează segmente însemnate din rețeaua de transport a energiei electrice, pe care o administrează Transelectrica SA.
- Vremea extremă și atacurile la rețeaua de transport
Potrivit AEI, avariile majore la rețelele de transport apar din varii cauze. Printre ele: vreme extremă și atacurile la infrastructură (fizice sau cibernetice).
Pot fi, însă, și alte cauze. Spre exemplu, în Spania – pe 28 aprilie 2025 – a avut loc un blackout care a afectat și părți din Portugalia și Franța. Cauza, în acest caz, a fost atipică.
„Raportul preliminar arată de a fost provocat de un spike – o creștere masivă a energiei electrice produse de fotovoltaice.
Sistemele electroenergetice au sisteme de protecție. Scopul lor este – evident – să te apere. Când a crescut brusc, masiv, cantitatea de energie din sistem, au început să sară siguranțele (componente care opresc curentul, ca măsură de protecție – n.red.). Siguranțele sunt în cascadă și au sărit, rând pe rând”, au arătat experții AEI.
Siguranțele se montează „în cascadă” cu un scop. Mai exact: dacă problema e mică, locală, sare un anumit rând de siguranțe și izolează problema, la nivel local, acolo unde s-a produs. Fără acest mod de a instala siguranțele, pe niveluri, orice problemă locală ar risca să oprească întregul sistem și să cauzeze un blackout.
În Spania, din cauza cantității mari de energie care a intrat brusc în sistem, din cauza lipsei de inerție a sistemului și din cauza problemelor de comunicare între dispeceri, problema n-a putut fi izolată la nivel local și a dus la blackout.
Motivele, potrivit AEI: sistemul energetic a fost proiectat pe baza unor predicții cu privire la evoluția producției și a consumului. Consumul a evoluat mult diferit față de predicție. Așa că în sistem ajung, periodic, cantități mult prea mari de energie.
O astfel de situație a dus la blackout-ul din 28 aprilie 2025.
Sistemul Energetic Național (SEN) din România este, în prezent, mai puțin pregătit decât cel din Spania pentru a face față unor provocări similare.
Soarele eliberează, periodic, erupții și nori de plasmă. Particulele din acești nori conțin particule încărcate electric, adică protoni, electroni și ioni. Când acești nori ajung pe Pământ, interacționează cu câmpul electromagnetic al planetei, care oscilează. Oscilațiile induc curenți necontrolați inclusiv în rețelele de transport a energiei.
Potrivit AEI, cea mai puternică furtună electromagnetică înregistrată a avut loc pe 29 august 1859. Este cunoscută drept Evenimentul Carrington, astronomul englez care studia explozii solare, la acel moment.
La 17 ore după două explozii solare masive observate de Carrington, o furtună solară masivă a lovit Terra. Aurorele boreală – reflecții ale interacțiunii dintre norii de particule solare și câmpul electromagnetic – n-au mai fost deviate spre poli, cum se întâmplă de obicei. Au fost vizibile și în Caraibe, relativ aproape de Ecuator.
Furtuna a distrus firele de telegraf din întreaga emisferă nordică, în Canada, Statele Unite și Europa.
Într-un documentar realizat pentru Discovery, experții NASA susțin că o nouă furtună electromagnetică de aceeași intensitate ar distruge toate rețelele de comunicații moderne.
În 2024 au avut loc fenomene similare, dar de intensitate mai mică.
Nimeni nu poate prezice, la acest moment, când ar urma să aibă loc o altă furtună solară de intensitate similară cu cea din 1859.
Cine spune „blackout” în România
Printre primii care au vorbit despre blackout, în România, a fost Franck Neel, director în cadrul OMV Petrom. Acesta a spus, încă din 2019, că țara noastră a ajuns de două ori în prag de blackout, în iarna acelui an și în toamna următoare, din cauza capacității scăzute de producție. Detalii, aici.
Ulterior, tema a revenit pe agenda publică, de mai multe ori. Unul dintre cei care a vorbit despre riscul de blackout este actualul Ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Acesta a precizat, pe 8 octombrie 2025, că singura modalitate în care am putea ajunge în blackout este să renunțăm la capacitățile de producție a energiei electrice din cărbune ale Complexului Energetic Oltenia. Detalii, aici.
Una peste alta, de vreme ce se întâmplă în sute de state, s-a întâmplat deja și în România și se vorbește despre asta constant, rațional ar fi să ne pregătim – cu calm – pentru eventualitatea unui blackout sau a unei pene de curent de proporții.
Cum îți dai seama dacă e blackout
În primele ore, nu ai cum să știi sigur. Dar există câteva semne care te pot ajuta să-ți faci o idee — mai ales dacă pana apare noaptea.
- Privește în jur. Dacă vezi că doar un grup de blocuri e în întuneric, dar semafoarele, reclamele luminoase sau clădirile din apropiere au curent, problema e locală.
- Verifici semnalul la telefon. La început, s-ar putea să ai semnal, pentru că antenele GSM funcționează o vreme pe baterii sau generatoare. Dar dacă în primele ore semnalul începe să scadă, e un semn că avaria e mai mare decât pare.
- Ascultă radioul. Dacă ai un radio portabil cu baterii, caută mai multe posturi. Cu cât recepționezi mai multe, cu atât mai bine. Dacă, pe măsură ce trec orele, unele dispar, e posibil ca și stațiile radio (unele situate la mare distanță de locul în care te afli – n.red.) să rămână fără alimentare, iar pana de curent să fie extinsă.
Până la urmă, dacă e blackout, îți vei da seama. La fel cum o vor face și ceilalți. Dar la acel moment, bine ar fi să ai deja câteva acțiuni de pregătire începute.
Ghid de supraviețuire pas cu pas
Pe baza mărturiilor unor persoane care au experimentat blackout-uri de durată din Canada, Statele Unite și America de Sud, experții AEI au reconstituit experiența primelor zile de lipsă a curentului, în comunitate.
Contează unde te afli când se oprește curentul. La țară, într-un sat izolat de munte, poate că impactul imediat va fi mai mic. Dar dacă ești într-o zonă aglomerată din oraș, ai de luat repede decizii.
Oriunde ai fi, în primele 3 ore, te poți aștepta la liniște. E de așteptat să nu reușești să afli prea multe detalii, la telefon, despre motivul întreruperii de curent. Autoritățile sunt absente. Sau se grăbesc spre diverse locuri de intervenție.
Detalii, în ghidul realizat de AEI în colaborare cu DSU, pe care îl puteți citi aici.
Prima zi: reacționezi și apoi preiei controlul
Iată ce poți face, potrivit AEI, în prima zi.
- în primele 3 ore: verifici clădirea în care stai. Te asiguri că, odată cu oprirea curentului, nu e vreo altă rețea de utilități care să te pună în pericol. Încui ușa. Te odihnești, ca să iei decizii cu mintea limpede.
- 3- 6 ore: începi să colectezi apa de la robinet în sticle/bidoane/diverse vase. La acest moment, chiar dacă pompele companiei de apă nu mai au curent, încă mai este în rețea și mai curge la robinet. Mai târziu, s-ar putea să nu mai fie cazul. Poți colecta și apa din bazinele instalațiilor.
- 6-12 ore: inventariază-ți alimentele, uneltele, medicamentele, sursele de lumină și căldură. Gândește-te la oamenii care te-ar putea ajuta și la cei care au nevoie de ajutorul tău. Pregătește-te să vorbești cu fiecare, în funcție de felul în care știi că reacționează fiecare, în situații de criză (calm, anxios, furios etc)
Evident, în tot acest timp verifici amploarea penei de curent, după criteriile deja enunțate la subtitlul anterior.
Rucsac de blackout alcătuit de Asociația Energia Inteligentă. Foto: Gabriel Kolbay
Ți-ar fi de mare folos să ai în casă un rucsac de urgență, care să conțină:
- apă (cel puțin 2l de persoană)
- trusă sanitară și medicamente pentru intervenții rapide,
- articole sanitare (șervețele, dezinfectant etc)
- bani în numerar
- lanternă cu baterii și radio cu acumulatori
- un kit de testare a calității apei
- brichete și chibrituri care se aprind și în mediul umed
- pungi cu autosigilare în care să menții lucruri uscate etc.
Apă, medicamente și obiecte de primă necesitate, pentru supraviețuite, în rucsacul de blackout al Asociației Energia Inteligentă. Foto: Gabriel Kolbay
Supraviețuiești, zi de zi
Dacă n-a venit curentul și nu primești suficiente informații despre ce urmează, de tine depinde să te descurci. Iată ce să faci, potrivi AEI:
Ziua 2: Alege-ți o cameră cu cât mai puțini pereți exteriori, cu legătură cu bucătăria sau baia. Izolează geamurile. Dacă e iarnă, va fi cu atât mai important să urmezi pașii, în condițiile în care – fără curent – nu vei mai avea încălzire. Pregătește-ți un cort (ex. masă acoperită cu pături).
Ziua 3. Izolează geamurile și pragurile. Blochează frigul (sau căldura) de afară.
Ziua 4. Ai grijă de curățenie. Deja – cel mai probabil – ai rămas fără suficientă apă. Refolosește apa cu care te speli și pe cea cu care speli haine. Fă curățenie și asigură-te că tot ce ține de igienă e în ordine. Microbii și bolile ucid mai repede decât lipsa mâncării.
Ziua 5. Unește-ți puterile cu vecinii. Puteți face mai multe dacă vă împărțiți sarcinile. Și te ajută să îți păstrezi optimismul
Ziua 6. Va trebui, probabil, să ieși, să cauți resurse. Caută, colectează și – dacă e nevoie – purifică apa. Caută hrană, colectează-o și ulterior, consumă-o rațional.
Ziua 7. Deja lumea din jur a devenit imprevizibilă, potrivit surselor care au trăit blackout-uri, consultate de experții AEI. Trebuie să gândești rațional, să ai un grup omogen (cel mai probabil vecini) și să gândiți împreună viitorul.
Ziua 8. Dacă ești într-o zonă aglomerată, e foarte mare cererea de resurse (apă, alimente, medicamente etc). Pot apărea agresori. Trebuie să evaluezi situația. În cazul în care nu ești în siguranța și previzionezi că nu îți vei mai putea procura resurse, e momentul să părăsești orașul și să încerci să găsești o zonă la izolată în care să te poți stabili.
În realitate, situații în care oamenii își părăsesc locuințele din cauza blackout-ului sunt destul de rare. De regulă, reușesc să supraviețuiască acolo chiar și pentru perioade lungi de timp. E nevoie de așa ceva, din cauză că repunerea în funcțiune a instalațiilor, după un blackout, se face treptat. Așa că unii s-ar putea să aibă mai mult de așteptat.
Concluzia: fii pregătit!
Nimeni nu știe dacă sau când ar putea avea loc un nou blackout, în România. Cert este că posibilitatea ca așa ceva să se întâmple nu poate fi exclusă.
În consecință, mai bine să înveți de la experți și din experiența altora și să te pregătești, din timp, pentru orice provocare. Inclusiv pentru o zi în care curentul s-ar putea opri pentru o perioadă mai lungă.
