După ce a intermediat un armistițiu fragil între Israel și Hamas, Casa Albă spera să folosească succesul din Orientul Mijlociu drept rampă de lansare pentru reluarea negocierilor cu Vladimir Putin în privința Ucrainei. Lucrurile nu par să fi mers, însă, în direcția dorită de către liderul american.
Trump a renunțat la planurile pentru un al doilea summit pe repede înainte cu Putin, anunțând, marți, că „nu vrea să-și piardă timpul”. Este o nouă schimbare bruscă a președintelui american în cadrul unei campanii diplomatice intense, dar care până acum a fost lipsită de rezultate concrete pe frontul ucrainean.
Concomitent, vicepreședintele JD Vance s-a grăbit să ajungă în Orientul Mijlociu, la doar o săptămână după ce Trump se lăudase că a pus bazele unei „păci veșnice” între Israel și Hamas. În realitate, acordul de încetare a focului intermediat de Washington rezistă cu greu.
După toate aceste sincope, criticii Casei Albe ar putea simți o satisfacție politică, mai ales după modul exagerat în care Trump a prezentat unele evoluții minore drept momente istorice.
Cu toate acestea, a spera într-un eșec al eforturilor de pace inițiate de președintele american doar pentru a-i tăia din merite ar fi o dorință mai mult decât cinică, având în vedere că stabilitatea globală și mii de vieți depind de reușita acestor negocieri.
Diplomație pe două fronturi
Tensiunile apărute pe ambele fronturi diplomatice arată că, dincolo de spectacolele de la Casa Albă, cele două procese de pace necesită o implicare activă și constantă a administrației de la Washington.
După ce a obținut încetarea focului în Gaza, înregistrând astfel un succes semnificativ, Trump spera să revină la dosarul ucrainean, unde tentativele anterioare de negociere s-au blocat în fața intransigenței manifestate de către Putin.
Citește pe Antena3.ro
O româncă din Italia a văzut un anunţ de angajare pe reţelele sociale și s-a dus la interviu. A urmat un coșmar care a durat o lună
Marți, președintele american a pus însă brusc capăt noilor planuri pentru o întâlnire cu omologul său de la Moscova, după ce o discuție între secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, nu a părut să ducă nicăieri.
Întâlnirea pe care Trump o anunțase pentru „peste câteva săptămâni” la Budapesta a fost practic abandonată. „Nu vreau o întâlnire pierdută, nu vreau să pierd timpul!”, le-a spus Trump jurnaliștilor, în Biroul Oval.
Această dezamăgire a venit la finalul unei săptămâni confuze: Trump părea pregătit să trimită rachete de croazieră în Ucraina, a fost descurajat de Putin, iar ulterior a avut o confruntare tensionată la Casa Albă cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Pentru moment, singurul rezultat al eforturilor sale diplomatice în Ucraina este că acela că demersurile lui i-au infirmat propriile afirmații, și anume că Putin ar fi dispus să facă pace.
Între timp, efortul grăbit al vicepreședintelui JD Vance de a consolida progresul diplomatic din Orientul Mijlociu are un scop extrem de clar: evitarea unui nou eșec, similar celui din Ucraina.
După triumfalismul cu care Donald Trump a prezentat armistițiul israeliano-palestinian drept o victorie istorică, vulnerabilitățile abordării sale încep să se vadă.
Întrebarea-cheie a fost mereu aceeași: cum se poate trece de la o simplă pauză în luptele dintre Israel și Hamas la un acord de pace amplu, care ar presupune dezarmarea grupării islamiste și retragerea sa din viața politică.
Vizita lui Vance a venit exact în acest context, pentru a crea impresia unei mișcări diplomatice continue, oferind negociatorilor timp să umple golurile dintr-un plan încă fragil.
Acordul de încetare a focului a fost pus la grea încercare weekendul trecut, după ce Israelul a acuzat Hamas că a ucis doi soldați și a lansat o serie de raiduri aeriene care au făcut zeci de victime în Gaza.
Pentru a preveni escaladarea, Vance a încercat să repoziționeze discuția în jurul „marilor obiective” și a transmis un avertisment simbolic celor două părți, acela de a respecta termenii înțelegerii.
Vizita a avut și rolul de a reasigura sprijinul statelor arabe-cheie, fără de care planul administrației Trump nu poate fi implementat.
„Ceea ce am văzut săptămâna trecută îmi dă un optimism uriaș în privința faptului că armistițiul va rezista.”, a declarat Vance într-o evaluare mai degrabă plină de dorință decât realistă. „Sunt foarte optimist. Pot garanta cu 100% că va funcționa? Nu.”, a continuat vicepreședintele american.
Planul cu Rusia, spulberat de realitate
Dacă Trump mai avea nevoie de încă o dovadă că Putin nu este pregătit să încheie pacea în Ucraina, atunci el a primit-o sub forma unui nou val de atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice ucrainene.
De altfel, Moscova a revenit la strategia cinică a folosirii iernii ca armă împotriva civililor din Ucraina.
Casa Albă spera în semnale clare de schimbare din partea Kremlinului, care să justifice reluarea negocierilor directe între Trump și Putin.
În schimb, liderul rus a jucat una dintre cărțile sale clasice: l-a sunat pe Trump cu o zi înainte ca acesta să-l primească pe Volodimir Zelenski la Washington, încercând să pară flexibil pentru a dezamorsa presiunea americană și furia președintelui SUA.
Trump cochetase, zilele trecute, cu ideea trimiterii unor rachete de croazieră „Tomahawk” în sprijinul Ucrainei. Acest tip de armament ar fi permis Kievului să lovească adânc în teritoriul rus. Planul s-a evaporat însă rapid, imediat după o convorbire cu Putin. În schimb, președintele american și-a îndreptat presiunea asupra lui Zelenski.
Discuția de luni dintre secretarul de stat, Marco Rubio, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a arătat însă limpede că orice eventual summit Trump–Putin ar sfârși, probabil, în același blocaj ca și negocierile din Alaska.
Poziția Rusiei a rămas neschimbată: Moscova vrea ca Ucraina să cedeze teritorii din regiunile Lugansk și Donețk, zone pe care armata rusă nu a reușit să le cucerească complet, nici după trei ani de război.
Pentru Kiev, o asemenea concesie ar însemna să se expună riscului unei viitoare invazii, lansate tocmai din aceste puncte strategice.
Un scenariu repetitiv
Episodul a urmat un tipar deja cunoscut. De fiecare dată când Trump dă semne că ar putea trece la măsuri concrete pentru a pedepsi lipsa de flexibilitate a Moscovei, Putin reacționează rapid.
Apoi, după o convorbire cu liderul de la Kremlin, președintele american redirecționează presiunea asupra Ucrainei, cerând concesii teritoriale. Negocierile se blochează din nou, iar frustrarea crește la Casa Albă.
Trump a revenit acum la vechea sa poziție: înghețarea luptelor pe liniile actuale ale frontului. „Restul e foarte greu de negociat dacă începem cu «tu iei asta, noi luăm cealaltă parte»,” le-a spus el jurnaliștilor, duminică, la bordul „Air Force One”.
Zelenski a avertizat anterior că nu se va întâmpla nimic semnificativ fără ca Trump să-l constrângă pe Putin să se așeze serios la masa negocierilor.
„De îndată ce perspectiva armamentului cu rază lungă de acțiune s-a îndepărtat de Ucraina, Rusia a devenit aproape automat mai puțin interesată de diplomație.”, a spus, marți, liderul ucrainean în mesajul său zilnic.
Stagnarea actuală îl avantajează pe Putin, care nu dă semne că ar vrea să înceteze luptele și poate folosi timpul pentru a-și continua războiul de uzură, în speranța că va cuceri cât mai mult teritoriu înainte de orice eventuală rundă de pace.
După o săptămână de tensiuni, declarații contradictorii și poziții schimbătoare, rezultatul este clar: nimic nu s-a modificat cu adevărat.
Gaza, rampă de lansare pentru Ucraina?
Victoria diplomatică din Orientul Mijlociu ar fi trebuit să dea un nou impuls eforturilor lui Trump în dosarul ucrainean. Dar și acest succes rămâne unul fragil.
Timpul lucrează acum contra armistițiului dintre Israel și Hamas. Pauza dintre acordul de încetare a focului și aplicarea etapelor următoare din planul american permite tensiunilor să mocnească și amenință să submineze întregul proces de pace.
Hamas a profitat de încetarea luptelor pentru a-și reafirma controlul în Gaza prin execuții sumare ale presupușilor colaboratori cu Israelul, dând astfel un semnal clar că nu are nicio intenție, cel puțin deocamdată, să depună armele, așa cum cere Washingtonul.
Planul de pace al lui Trump prevede crearea unei forțe internaționale de stabilizare care să garanteze pacea pe termen lung în Fâșia Gaza. Până când aceasta va exista, însă, armistițiul rămâne vulnerabil.
Semnal politic către Netanyahu
Vizita vicepreședintelui JD Vance în regiune a avut și rolul de a transmite premierului Benjamin Netanyahu importanța crucială pe care Trump o acordă păstrării armistițiului – atât pentru Washington, cât și pentru aliații săi din regiune, precum Qatar și Turcia, care exercită presiuni asupra Hamas pentru a respecta planul în 20 de puncte.
În același timp, negociatorii americani Jared Kushner și Steve Witkoff încearcă să folosească „acoperirea” diplomatică oferită de vizita lui Vance pentru a obține măcar câteva progrese, menținând astfel iluzia unui proces în mișcare.
„Avem cam 10 priorități majore și lucrăm la toate în paralel.”, a spus Kushner, într-un interviu acordat rețelei de televiziune CBS.
Un armistițiu care atârnă de un fir
Orice nou incident soldat cu moartea unor soldați israelieni ar putea provoca reluarea luptelor cu Hamas. Această perspectivă urgentează punerea în aplicare a etapelor de tranziție a planului de pace.
În momentul de față, problema critică este reprezentată de începerea instalării administrației alternative. Totul începe cu Consiliul Păcii, susținut de o administrație palestiniană tehnocrată și consolidat de Forța Internațională de Stabilizare.
Toate aceste structuri trebuie implementate cât mai devreme.
Deocamdată, însă, forța internațională nu există decât pe hârtie, iar Trump încearcă să convingă țările din regiune să accelereze procesul.
„MULȚI DINTRE ALIAȚII NOȘTRI FOARTE BUNI din Orientul Mijlociu și din vecinătate mi-au transmis, explicit și cu mare entuziasm, că ar fi dispuși, la cererea mea, să intre în GAZA cu o forță puternică și «să pună Hamas la punct», dacă Hamas continuă să încalce acordul.”, a scris Trump pe platforma „Truth Social”.
În realitate, niciun stat din regiune nu s-a arătat dispus să trimită trupe proprii între armata israeliană și Hamas, ceea ce face ca postarea președintelui să pară mai degrabă o speranță decât o strategie realistă.
O descriere care, din păcate pentru Trump, se potrivește și cu planul său întrerupt de pace în Ucraina. Cu toate acestea, eforturile nu sunt complet compromise, cel puțin nu încă.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
