De la climă și resurse critice până la activele rusești înghețate, agenda Consiliului European de joi este una extrem de încărcată.
Agendî încărcată pentru liderii UE/FOTO:Arhiva
Liderii europeni se reunesc într-un moment delicat, încercând să limiteze ascensiunea populismului, să sprijine Ucraina în războiul său și să definească mai clar ce înseamnă, de fapt, Uniunea Europeană în 2025, scrie politico.eu.
Multe dintre subiectele aflate pe masă — de la migrație și reglementarea rețelelor sociale până la reducerea birocrației — sunt teme dominate în mod tradițional de partidele de dreapta și de extrema dreaptă. Liderii politici principali ai UE speră însă să demonstreze că pot livra rezultate concrete și să recâștige terenul pierdut.
Unul dintre cele mai dificile teste va fi menținerea sprijinului pentru Ucraina, în contextul în care Belgia continuă să blocheze planul de utilizare a activelor rusești înghețate pentru garantarea unui împrumut de 140 de miliarde de euro destinat Kievului. Divergențele dintre statele membre rămân adânci — de la politica de mediu și competitivitate până la relația cu Statele Unite și dominația giganților americani din sectorul tehnologic.
Iată principalele puncte de urmărit pe parcursul summitului:
1. Clima — dar sub numele de „competitivitate”
Liderii europeni vor discuta despre „climă și competitivitate”, o formulare amplă care ascunde dezbateri dificile privind ținta de reducere a emisiilor pentru 2040.
Unii lideri se tem că obiectivele verzi vor frâna economiile lor. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a apărat ținta, dar a promis ajustări în sistemul de taxare a carbonului pentru a obține sprijinul tuturor statelor membre.
Miza este dacă liderii pot oferi o direcție clară miniștrilor pentru aprobarea țintei înainte de summitul COP30 — fără a slăbi legislația climatică a UE.
2. Mineralele critice
Pe fondul dependenței tot mai mari de China pentru furnizarea mineralelor esențiale industriei de apărare și tranziției verzi, mai multe guverne cer ca această problemă să fie discutată, chiar dacă fără a menționa direct Beijingul.
Von der Leyen a avertizat recent că „o criză în aprovizionarea cu materii prime critice nu mai este un risc îndepărtat, ci o realitate la ușa noastră”.
Franța, Polonia și, mai nou, Germania adoptă o atitudine mai fermă față de China, după ce aceasta a extins interdicțiile la exportul de pământuri rare.
3. Activele rusești înghețate
Centrul dezbaterii îl reprezintă modul în care UE poate susține financiar Ucraina, în timp ce războiul intră în al patrulea său an.
Belgia blochează în continuare planul de utilizare a celor 140 de miliarde de euro din fondurile rusești înghețate pentru un nou pachet de ajutor, din cauza implicațiilor legale și financiare asupra instituțiilor din Bruxelles.
4. Noile sancțiuni
Există însă și vești bune pentru Kiev: miercuri seară, Slovacia și-a ridicat veto-ul asupra celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Noile măsuri vizează reducerea veniturilor Kremlinului prin restricții impuse comercianților de energie și instituțiilor financiare din țări terțe.
5. Armament european pentru Ucraina?
O altă dispută vizează dacă Ucraina ar trebui încurajată să cumpere armament produs în Europa, și nu din Statele Unite, folosind fondurile împrumutului european.
Unii lideri cer o „preferință europeană”, în timp ce alții susțin că UE nu ar trebui să impună Kievului condiții privind sursele de achiziție.
6. Interdicția rețelelor sociale pentru minori
Statele membre sunt de acord că trebuie protejați mai bine copiii în mediul online, dar diferă asupra modului de reglementare.
O declarație semnată de 25 de state membre, plus Norvegia și Islanda, propune stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețele sociale. Franța și Slovacia pledează pentru o interdicție completă sub 15–16 ani, în timp ce Olanda, Grecia și Spania preferă ca părinții să își dea acordul, pregătind terenul pentru o dezbatere tensionată.
7. Relația cu Big Tech-ul american
Liderii vor pleda pentru o „tranziție digitală suverană”, însă în spatele formulării diplomatice se ascunde o divergență majoră între Franța și Germania privind modul în care UE ar trebui să reducă dependența de tehnologiile americane.
O nouă rundă de discuții bilaterale este programată la Berlin, pe 18 noiembrie.
8. Simplificarea birocrației
Reducerea poverii administrative este una dintre puținele teme care unesc cele 27 de state membre.
Summitul de joi ar urma să ceară Comisiei Europene accelerarea „procesului de simplificare” ca prioritate absolută.
Von der Leyen a făcut din această temă o axă centrală a celui de-al doilea mandat al său.
9. Disputa privind mașinile cu motoare clasice
Cancelarul german Friedrich Merz cere Comisiei să reconsidere interdicția de facto a motoarelor cu ardere internă, având sprijinul mai multor state central-europene.
Franța și Spania propun, în schimb, flexibilități pentru producătorii care respectă anumite cerințe privind conținutul local.
Negocierile asupra legislației pentru 2035 se anunță intense.
10. Migrația
Subiectul migrației rămâne printre cele mai sensibile pentru blocul comunitar, alimentând ascensiunea partidelor populiste și eurosceptice.
Miniștrii de interne au discutat recent la Luxemburg reguli mai stricte și mecanisme de solidaritate, dar nu au ajuns la un acord.
Liderii vor cere ca negocierile să fie „intensificate”, însă nu se așteaptă progrese majore la acest summit.
11. Durata summitului
Președintele Consiliului European, António Costa, a promis să transforme reuniunile într-un eveniment de o singură zi.
Totuși, cu o agendă atât de densă și subiecte spinoase pe toate fronturile, discuțiile ar putea continua până târziu în noapte.
